STUDIU Cât plăteşte România pentru tratarea pacienţilor cu hepatita C. Costurile s-ar putea dubla până în 2040

Costurile totale suportate de România pentru tratarea hepatitei C se ridică la cinci miliarde de euro, însă ele s-ar putea dubla până în 2040, dacă situaţia actuală pentru depistarea şi tratarea patologiei rămâne neschimbată. În plus, rata anuală a deceselor, care în prezent este de 1.200, s-ar putea tripla la nivelul anului 2040, atrage atenţia un studiu european prezentat vineri.

„Burden of Hepatitis C in Romania - the Case of France and Romania”, realizat de compania suedeză Quatify Research relevă faptul că România şi Franţa se situează la polul opus în ceea ce priveşte costurile tratării hepatitei C, dar şi al managementului acestei boli.

„Franţa este  studentul de nota 10 al Europei – cu 3 programe naţionale pentru îmbunătăţirea procesului de screening, diagnostic şi acces la tratament, în timp ce România nu are un plan national şi nici fonduri suficiente alocate. Studiul descrie actualele şi viitoarele costuri din punct de vedere economic si epidemiologic ale acestei boli. Acesta oferă un model economic special pentru aprecierea corectă a costurilor legate de virusul hepatitic C, iar rezultatele acestuia pot reprezenta un ghid pentru factorii de decizie din România”, a declarat Achim Kautz, director al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Hepatită, potrivit unui comunicat de presă.

Concret, raportul creează un model economic ce pune la dispoziţie un plan de analiză al costurilor cu hepatita C, în Franţa şi în România. Dacă în Franţa costurile totale pentru tratarea celor 400.000 de persoane infectate este de 22 miliarde euro, în România pentru cele 580.000 de persoane infectate e de cca 5 miliarde euro în fiecare an.

Ce înseamnă costuri totale de tratament

Costurile totale sunt compuse din costurile sistemului sanitar, costurile cu medicamentele şi costurile indirecte (costuri sociale şi cele care ţin de productivitatea muncii).  În ambele ţări cazurile uşoare şi moderate reprezintă peste 80% din total, iar costurile cu tratarea acestor pacienţi reprezintă 20% din total în Franţa şi 40% în România. Pe de altă parte, pacienţii cu ciroză, ciroză decompensată şi cancer hepatic consumă între 60 şi 80% din total costuri.

„În ciuda regimurilor terapeutice inovatoare pentru hepatita C cu eficienţă de peste 80-90%  existente în momentul de faţă în Europa, accesul pacienţilor români la aceste terapii este blocat de peste 3 ani, România rămânând singura ţară europeană în care pacienţii cu hepatita C sunt trataţi cu anacronicul regim Peginterferon/Ribavirină. Alocarea insuficientă de fonduri şi absenţa unor programe sistematice de detecţie reprezintă o barieră suplimentară în accesul la tratament”, a declarat şi profesorul Liana Gheorghe, şefa secţiei de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

„În absenţa unei terapii eficiente, pacienţii cu hepatita C evoluează către forme avansate de boală –ciroză, complicaţiile acesteia şi cancer hepatic, crescând la cote inimaginabile costurile terapeutice în urmatoarele 1-2 decenii ”, a completat gastroenterologul. Potrivit acesteia, numărul de cazuri moderate şi uşoare va scădea în timp, căci aceşti pacienţi vor avansa către stadiile mai grave ale bolii, ceea ce va cauza o prevalenţă mai mare a cazurilor grave în viitor.

„Numărul de pacienţi cu ciroză decompensată va creşte în România de la 20.000 la peste 50.000 în 2040. Numărul total de cancere hepatice va creşte de la 2.000 la 4.500. Mortalitatea anuală va creşte de la 1.200 în prezent la aproape 3.500 de decese anuale. Creşterea numărului de pacienţi în stadii avansate ale bolii va creşte considerabil costurile cu boala, în ciuda scăderii prevalenţei totale.

Cele mai mari costuri pentru ţara noastră sunt cele indirecte

Pe de altă parte, în Franţa va scădea numărul de cazuri de ciroză, expunând din ce în ce mai puţini pacienţi riscului apariţiei acestei complicaţii. Se preconizează o scădere a costurilor necesare în timp, datorită scăderii prevalenţei acestei boli. Ambele ţări se confruntă cu greutăţi în ceea ce priveşte severitatea bolii, diferă însă strategia managerială”, se arată în raport.

Deşi hepatita C poate fi asimptomatică la circa 90% din cazuri, şi severitatea bolii în primele stadii este în general scăzută, diagnosticarea bolii are consecinţe personale pentru individ. Stigmatul asociat cu hepatita C poate reprezenta o povară chiar mai mare decât simptomele bolii.

„Raportul arată foarte clar că cele mai mari costuri pentru ţara noastră sunt cele indirecte, urmate de costurile sistemului sanitar şi pe ultimul loc – costurile cu medicamentele. Îmi doresc să le pot răspunde la întrebări legate de medicamente şi de terapii eficiente sau de vindecare oamenilor care mă sună, îmi scriu şi mă caută, şi pentru care nu am un răspuns. Deşi datele arată clar că problema cea mai mare sunt costurile indirecte, care folosesc cea mai mare parte din fonduri”, a declarat şi Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice.