Povestea lui Mugur Isarescu: Vorbea puţin şi spunea esenţialul

Povestea lui Mugur Isarescu: Vorbea puţin şi spunea esenţialul

Povestea lui Mugur Isarescu: Vorbea puţin şi spunea esenţialul

La nenumăratele distincţii naţionale şi mondiale primite de-a lungul anilor, guvernatorul BNR o adaugă acum pe cea acordată de World Academy of Records. Pentru cea mai lungă perioadă în care un guvernator este în funcţie, World Academy of Records l-a inclus oficial, ieri, pe Mugur Isărescu în galeria recordurilor mondiale.


Citiţi şi:

Isărescu: Ajustarea economică tinde să devină excesivă
Isărescu: „Trebuie să recâştigăm încrederea“

Mugur Constantin Isărescu (59 de ani) devansează nume grele, precum Alan Greenspan (86 de ani), din punctul de vedere al longevităţii în deţinerea funcţiei de guvernator al unei bănci centrale, respectiv aproape 19 ani.

Istoria consemnează, însă, o longevitate şi mai mare, dar de data aceasta la retragerea din funcţia de guvernator de bancă naţională, în cazul lui Hamad Al Sayyari (68 de ani), care a fost guvernator al băncii centrale din Arabia Saudită timp de 26 de ani.

În cei 19 ani de când este guvernatorul Băncii Naţionale a României, Isărescu a semnat practic pe toate categoriile de bancnote emise de BNR în perioada postdecembristă.

„Isărescu vorbea puţin şi spunea esenţialul“

Casa din Drăgăşani în care a copilărit Mugur Isărescu, astăzi renovată Foto: Adevărul

„Modelul meu în viaţă este românul tăcut, muncitor şi sfios, care îşi iubeşte pământul şi ţara, fără să facă paradă de patriotism“, declara Mugur Isărescu în 2000.

Înainte să îmbrăţişeze o carieră în politica externă, iar apoi să devină economist şi guvernator al BNR, Isărescu juca „poarcă“ pe lunca satului, mergea cu vitele „pe coastă“ şi învăţa patriotismul şi „ruşinea de a minţi“ de la bunicii şi părinţii săi.

„Ruşinea în faţa lumii“

Mugur Isărescu s-a născut într-o familie de intelectuali. Tatăl său era profesor de matematică, unul foarte respectat în zonă şi frecventa cercurile „culte“ ale vremii, alături de scriitori şi academicieni. De la Constantin se zice că s-ar fi tras pasiunea pentru cifre a viitorului economist. De la mama sa, Satina, Isărescu spune că a învăţat „ruşinea în faţa lumii“.

Tot mama sa era cea care-l lăuda în satul bunicilor, Sirineasa, ca fiind „cel mai atent din familie“ faţă de copiii de pe uliţă. Deşi Satina Isărescu era fiică de preot, actualul guvernator al BNR povestea, la începutul anilor 2000, că a prins iubirea de Dumnezeu de la dădaca sa, Nana, cea care l-a învăţat că „iubirea faţă de semeni este tare plăcută Divinităţii“.

Deşi cel mai tânăr membru al familiei, Mugur Isărescu era considerat un veritabil „senior“, iar responsabilităţile erau pe măsura statutului său: trebuia să aibă grijă de cele două surori ale sale, Verona şi Lala. „La învăţătură era de nota 10, iar ca prieten, de nota 20“, îşi aminteşte Constantin Bolocan, director la CEC Bank Drăgăşani şi fost coleg de clasă cu Mugur Isărescu.

Cel mai bun prieten din copilărie al viitorului economist a fost, chiar după mărturia proprie, „un ţigan, Picioi, căruia îi dădeam tot ce aveam în buzunare: bani, mere, dulciuri“.

Jocurile din luncă şi scăldatul în Olt

Pentru copilăria lui Isărescu există un singur adjectiv: „fabuloasă“. Locuind o mare parte din timp în satul bunicilor, Mugur Isărescu era trimis cu vitele pe coastă, îndeletnicire care se finaliza, de cele mai multe ori, cu o partidă de scăldat în Olt, sau o „poarcă“ jucată pe luncă.

Impactul celei mai importante lecţii din copilărie, ruşinea de a minţi, s-a percutat, în alte forme ce-i drept, şi primind şi formaţia profesională ulterioară a lui Isărescu, în actualul birou din Banca Naţională.

 „De altfel, şi astăzi îmi roseşte obrazul când compatrioţi de-ai mei se bat cu pumnul în piept şi spun că ei vor face şi vor da, şi vor aduce miere şi lapte peste ţară, când eu pot demonstra matematic că lucrurile stau cu totul altfel, şi mai avem de aşteptat şi de muncit din greu“, declara Isărescu, în urmă cu câţiva ani, pentru „Formula AS“.

Povestea „strugurilor frumoşi“

Dacă a mai rămas ceva din această copilărie, filtrat prin tumultul ulterior, responsabilităţile uriaşe şi crizele economice, acest ceva s-a legat în pasiunea pentru producţia de vinuri a lui Mugur Isărescu. „Îi iubesc de când eram copil. Sunt frumoşi. Când sunt copţi devin gălbui şi pistruiaţi. Îi agăţam în pod când eram mic, să se usuce, până aproape deveneau stafide“, spunea Isărescu într-un interviu acordat „Q-Magazine“.

Această pasiune s-a transformat, în mâinile persoanei adulte, în câteva hectare de vie din Drăgăşani şi un nume: „Cramposia“. Un soi tradiţional românesc, aproape distrus de filoxera de la 1890, a cărui lipsă era deplânsă şi de către Radu Anton Roman, scriitor şi bucătar, decedat în 2005.

„Domnului guvernator îi place foarte mult acest vin, şi de fiecare dată când vine la cramă cu prietenii îi serveşte cu un pahar de crâmpoşie“, povesteşte Cristi Nicolau, administratorul viilor lui Isărescu.

Omul mai spune că guvernatorul îşi preţuieşte foarte mult via moştenită de la tatăl său, iar, în curând, în casa de vinuri a şefului Băncii Naţionale se va deschide un magazin în care se pot degusta produsele podgoriei.  Vinul de Drăgăşani al lui Isărescu este vestit printre prieteni şi invitaţii străini.

De câte ori are ocazia să meargă în străinătate, guvernatorul nu uită să-i facă reclamă vinului produs pe moşia sa. Iar exemplul perfect este o întâlnire din urmă cu câţiva ani, când, după o primire în aplauze furtunoase, Isărescu şi-a început discursul ţinut în faţa unor importanţi oameni de afaceri americani cu o poveste despre vinul de Drăgăşani.

O ascensiune fulminantă

Cariera lui Mugur Isărescu a avut o traiectorie mereu ascendentă. Iată câteva repere temporale din activitatea profesională a şefului BNR:

1971. A absolvit Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După aceea, timp de 19 ani, a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie mondială.

1989.
Obţine titlul ştiinţific de doctor în economie, cu teza „Politici ale ratelor de schimb“. După Revoluţie a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, apoi ca reprezentant la Ambasada României în SUA.

Septembrie 1990.
Este numit guvernatorul Băncii Naţionale a României.

1990-1991. Conduce Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceauşescu.

1993
. Devine membru al Clubului de Roma, o organizaţie internaţională compusă din oameni de ştiinţă, economişti, oameni de afaceri, şefi şi foşti şefi de state. În 1999, este reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Româna a Clubului de la Roma.

1998. Este ales vicepreşedinte al Clubului Guvernatorilor Băncilor Centrale din Balcani, Marea Neagră şi Asia Centrală, iar în 2002 este ales preşedintele acestui club.

Decembrie 1999.
Este numit prim-ministru al României, funcţie pe care o deţine până în noiembrie 2000.

1999 A deschis negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.

2001. A fost ales ca mebru corespondent al Academiei Române, iar din anul 2006 este membru titular al acestui for. În prezent este şi preşedintele Secţiei de Economie, Sociologie şi Ştiinţe Juridice a Academiei Române.

Promotor al politicilor liberale

Isărescu, la depunerea jurământului de premier, în decembrie 1999  Foto: Agerpres

Isărescu este recunoscut pentru implementarea unui plan economic de factură liberală, care a condus la redresarea României prin politica monetară pusă în aplicare încă de pe vremea când era prim- ministru. De aceea, poziţia sa este comparată la nivel mondial cu rolului jucat de Leszek Balcerowicz în implementarea reformelor terapiei-şoc din Polonia.

Este recunoscut şi pentru faptul că a păstrat independenţa băncii centrale faţă de sfera politicului. Printre meritele lui Mugur Isărescu se numără şi faptul că a majorat continuu rezerva BNR, atât pe cea valutară, cât şi pe cea de aur, fapt care a asigurat stabilitatea financiară a ţării.

World Record Academy îl consideră pe Isărescu premierul din umbră al României şi laudă politica sa monetară, susţinând că a salvat economia de un colaps ce ar fi putut fi similar cu cel al Bulgariei.

Alţi guvernatori longevivi

Hamad Al Sayyari (68 de ani) a fost guvernator al băncii centrale din Arabia Saudită timp de 26 de ani. Sayyari a ocupat această funcţie încă din 1983, dar, în februarie, regele Abdullah l-a numit guvernator pe Muhammad al-Jasser, viceguvernator de 13 ani, argumentând că regatul trebuie să se adapteze preţurilor în scădere ale petrolului şi crizei mondiale.

William McChesney Martin jr a fost cel de-al nouălea preşedinte al Federal Reserve, poziţie pe care a ocupat-o din aprilie 1951, până în ianuarie 1970. A servit în legislatura a cinci preşedinţi şi s-a remarcat prin politica sa de menţinere a independenţei băncii centrale americane.

Alan Greenspan a fost la Federal Reserve timp de aproape 19 ani, din 1987 până în martie 2006, când s-a retras. A fost lăudat pentru felul în care a administrat prăbuşirea bursieră din 1987, dar criticat pentru menţinerea dobânzilor la un nivel prea scăzut, ceea ce a contribuit la declanşarea crizei imobiliare din SUA şi a celei mondiale.