STUDIU Şcolile rurale, conectate la internet, dar în prag să se prăbuşescă fizic

Aproape toate şcolile din mediul rural au conexiune la internet şi sunt dotate cu calculatoare, dar multe dintre clădirile în care funcţionează laboratoarele de informatică stau să cadă. Aşa arată un studiu recent, care stă la baza unui proiect pus la punct de Fundaţia Orange, care va dota 10 şcoli din mediul rural cu tablete.

Peste 90% din şcolile aflate în mediul rural sunt conectate la internet, însă nu este folosit de elevi decât într-o mică măsură, asta pentru că, deşi există calculatoare în laboratoarele de informatică, acestea fie sunt nefuncţionale, fie sunt învechite. Aceasta e una dintre concluziile care se desprind din primul studiu naţional derulat de Gfk în şcolile gimnaziale din mediul rural pentru Fundaţia Orange.

Cercetarea a identificat, astfel, trei tipuri de şcoli în funcţie de nivelul de dotare cu echipamente electronice. Spre exemplu, şcolile cu un scor de tehnologizare mare au în medie 16 calculatoare funcţionale în laboratorul de informatică, cele care au obţinut un scor mediu deţin 10 calculatoare funcţionale, iar cele cu un scor mic au doar patru calculatoare care pot fi folosite. Însă în nicio şcoală „nu există un calculator la un elev”, după cum a explicat Violeta Tătaru de la Gfk.

Aceeaşi cercetare arată că deşi 63% din profesorii intervievaţi au o atitudine deschisă în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii la clasă, experienţa lor didactică cu materiale educative digitale este foarte redusă. Cu toate acestea, profesorii tineri sunt cei care folosesc mai des tehnologiile noi, arată studiul. Mai exact, 37% din profesorii care au peste 45 de ani au obţinut un scor de tehnologizare redus.

Internet în clase dărăpănate

Profesorii au explicat, însă, că metodele digitale de predare nu ar trebui să le înlocuiască pe cele clasice, ci să le completeze, pentru a veni în sprijinul elevilor, care ar putea înţelege mai bine conceptele teoretice din matematică. Dascălii s-au plâns însă de starea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea, care au nevoie de reabilitari masive.

În ceea ce-i priveşte pe elevii incluşi în cercetare, aceştia folosesc internetul în special pentru divertisment şi mai puţin pentru a învăţa. Asta pentru că din studiu reiese că ei nu au cunoştinţe avansate de programare. Cu toate acestea, elevii de gimnaziu din rural, care au acces la calculator, laptop şi internet, sunt cei care se descurcă cel mai bine cu noile tehnologii, fapt recunoscut şi de părinţii implicaţi în studiu.

„Concret, 80% din elevi au acces la internet în gospodării, tot ei se pricep cel mai bine la noile tehnologii. Din analiza noastră reiese că ei petrec între o jumătate de oră şi trei ore pe internet, însă abilităţile de folosire a internetului sunt destul de limitate. Trei din cinci elevi au acasă un calculator”, a mai explicat Violeta Tătaru, adăugând că elevii realizează deja activităţi şcolare pe calculatorul de acasă, printre care şi scrierea referatelor.

„Deşi există o infrastructură tehnologică şi o deschidere a profesorilor şi elevilor în ceea ce priveşte educaţia digitală, în prezent nu există materiale didactice disponibile, care să poată fi folosite în procesul de predare”, concluzionează experţii.

Proiect-pilot în zece şcoli din mediul rural

Tocmai din acest motiv, Fundaţia Orange a pus bazele unui proiect-pilot care se va derula în anul şcolar 2016 - 2017, în zece şcoli din mediul rural. „Digitaliada”, aşa cum a fost numit proiectul, va avea 3.000 de beneficiari direcţi şi presupune dotarea cu tablete a celor zece şcoli, care vor fi selectate în urma unui proces ce va dura patru luni. „În cadrul proiectului-pilot, şcolile vor fi dotate cu echipamente pe care vor rula materiale digitale de tipul învăţare prin joc, pentru clasele V-VIII. Au fost alese matematica şi informatica deoarece dezvoltă abilităţi precum logica şi gândirea analitică”, a explicat Simona Penescu, managerul de proiect.
 
Aceasta a precizat, într-o conferinţă de presă, că „Digitaliada” constă în trei etape, respectiv proiectul-pilot care va avea o durată de 18 luni şi care ar putea fi extins la nivel naţional în funcţie de rezultatele obţinute, un concurs naţional pentru toate şcolile, prin care profesorii sunt încurajaţi să creeze materiale digitale care să ajungă şi la alţi profesori.

A treia etapă este crearea unei platforme online care să găzduiască toate materialele didactice din proiect.  Reprezentanta Fundaţiei Orange a subliniat că materialele didactice care vor fi folosite din această toamnă în cele 10 şcoli care vor beneficia de tablete şi sprijin de la fundaţie sunt folosite şi în alte ţări şi sunt construite de specialişti de la Harvard şi MIT. „Ele vor fi însă adaptate curriculei de la noi”, a explicat Simona Penescu.

După ce şcolile vor fi selectate, profesorii de matematică şi cei de informatică vor trece printr-un program de pregătire intens, pentru ca ei să ştie exact cum să folosească tabletele şi materialele didactice puse la dispoziţie de fundaţie. „Acolo unde nu există laboratoare de informatică, şcolile vor trebui să ne pună la dispoziţie o cameră, vom avea şi catalog electronic pentru aceşti copii. Bugetul proiectului este consistent, dar el va fi adaptat în funcţie de nevoile fiecărei şcoli în parte”, a conchis Penescu.

Înscrierea în competiţie se va face cu respectarea urmatoarelor condiţii:
•şcoala aplicantă să fie din mediul rural
•să aibă ciclu gimnazial
•să existe un opţional de TIC pentru clasele V-VIII   
•să aibă un profesor titular de matematică şi profesor de TIC
•să pună la dispoziţia proiectului o încăpere unde va fi instalat laboratorul digital
•şcoala să aibă conexiune la Internet
•să aibă sprijinul scris al Primăriei pentru implementarea proiectului
•dosarul aplicaţiei să fie complet