Petarde de campanie: suspendarea şi autonomia Ţinutului Secuiesc

Călin Popescu Tăriceanu şi UDMR încearcă să mai adune voturi lansând, în prag de alegeri, teme sensibile pentru electorat, care e de aşteptat să fie abandonate treptat după al doilea tur de scrutin

Politicienii implicaţi în lupta pentru Cotroceni nu se abat nici de această dată de la un vechi tertip electoral: lansează teme politice radicale, emotive, cu scopul precis de a stoarce cât mai multe voturi. Apoi, odată trecute alegerile, proiectele grandioase şi revoluţionare se sting încet-încet, sunt puse într-un sertar, la partid, pentru a folosi, din nou, la viitoarele campanii electorale.

Călin Popescu Tăriceanu vrea să reîncălzească ciorba suspendării preşedintelui Traian Băsescu, deşi acesta va pleca oricum pe 21 decembrie, atunci când îi va expira mandatul de şef al statului. Preşedintele Senatului a ignorat acest aspect şi a gândit chiar şi un calendar al suspendării, calculat strategic. „Propun suspendarea de către Parlament a Preşedintelui României în preajma datei de 23 septembrie şi organizarea Referendumului de demitere pe data de 2 noiembrie, aceeaşi zi în care se organizează primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Coincidenţa datei primului tur al alegerilor prezidenţiale cu Referendumul de demitere al Preşedintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1“, susţine Tăriceanu.
Fostul premier a încercat să găsească şi câteva argumente. Primul. „Preşedintele ţării s-a transformat în organ de anchetă, l-a atacat indirect pe ziaristul Cătălin Tolontan, cel care se ocupă cu investigarea jurnalistică a «Galei Bute», în care Elena Udrea e suspectată de fapte de corupţie grave“, spune Tăriceanu. Argumentul a fost desfiinţat chiar de Cătălin Tolontan. „Nu mi se pare nicidecum că atacarea la televizor a unui jurnalist poate fi un motiv constituţional de suspendare a unui preşedinte!“, a scris Tolontan pe blogul personal.

Trecem la al doilea argument adus de Tăriceanu. „Intervenţia directă şi instituţională a domnului Traian Băsescu la Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în problema candidatului României la funcţia de comisar european şi în scopul susţinerii pe această temă a poziţiei preşedinţilor de partid, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis,“ a mai scris Tăriceanu. În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel. În primul rând, preşedintele Traian Băsescu a participat, conform Constituţiei, la Consiliul Europen de la Bruxelles, acolo unde s-au purtat negocieri pentru posturile de comisari europeni ale statelor comunitare. Ulterior, premierul Victor Ponta l-a acuzat pe Băsescu că ar fi intervenit telefonic pe lângă preşedintele Comisiei Europene pentru a se împotrivi desemnării Corinei Creţu în funcţia de comisar din partea României. Informaţia nu a fost confirmată însă de nimeni şi a rămas la stadiul de simplu zvon. Cât despre scrisoarea trimisă de Blaga şi Iohannis lui Juncker, aceasta reclama faptul că premierul nu a respectat legea internă atunci când a nominalizat-o pe Corina Creţu.

„Nu ştiu dacă se pune problema acum“
Totodată, Tăriceanu îl mai acuză pe şeful statului că face campanie electorală pentru PMP şi pentru Elena Udrea, fapte ce „nici nu mai par încălcări ale Constituţiei atât de grave“. Însă, aşa cum Curtea Constituţională a statuat, preşedintele se poate implica în campanie. Deci, poate fi doar o chestiune de moralitate, nicidecum una de constituţionalitate.

Nici măcar PSD, partidul care l-a propulsat pe Tăriceanu în scaunul din fruntea Senatului, nu pare a lua în serios o nouă propunere de suspendare. „Suspendarea lui Traian Băsescu se poate lua în calcul oricând, în orice zi, în orice oră, în orice secundă, pentru că el şi când respiră încalcă Constituţia. Dar nu ştiu dacă se pune problema acum, pentru că trebuie să ai o abordare pragmatică, până la urmă“, a spus Liviu Dragnea.

„O fumigenă“

Opoziţia se află în expectativă. „Deocamdată am auzit doar de un fel fumigenă din partea domnului Tăriceanu. Să facă bine domnia sa să depună documentele şi atunci discutăm“, a spus Klaus Iohannis. Vasile Blaga crede că o nouă suspendare i-ar ajuta pe Ponta, dar şi pe Băsescu, implicat în campanie prin PMP. „Doar-doar vor rămâne în vechea dispută pe care şi-o doresc din răsputeri Ponta-Băsescu“, a declarat Blaga. Totuşi, acapararea spaţiului public, prin suspendarea preşedintelui, ar fi un avantaj în lupta electorală pentru PSD şi PMP? „Poate fi un avantaj şi pentru unii, şi pentru alţii, dar, cu siguranţă,  nu va mai fi nebunia din vara lui 2012. Acum nu se mai pune problema salvării lui Traian Băsescu, pentru că el oricum în câteva săptămâni pleacă. Pe Elena Udrea o poate avantja direct, dar nu poate câştiga mai mult de câteva procente, pentru că, orice ar face, oricât s-ar isteriza lumea, Udrea nu poate lua procentele de pe urma luptei împotriva corupţiei. Sunt acontate de Monica Macovei“, spune sociologul Alfred Bulai. Analistul politic Radu Magdin este tranşant: „Suspendarea preşedintelui este o temă artificială, care ignoră realitatea constituţională, dar şi contextul regional“.

UDMR se vrea stat în stat
Un alt partid care apasă pedala sentimentalismului înainte de alegeri este UDMR. Liderii maghiari, în frunte cu candidatul la Preşedinţie, Kelemen Hunor, vor lansa în aceste zile un proiect legislativ prin care cer autonomia Ţinutului Secuiesc. Aceasta este metoda găsită de liderii Uniunii pentru a mobiliza electoratul maghiar, împărţit, în ultima vreme, între UDMR şi PPMT, partidul condus de europarlamentarul Laszlo Tokes. Deputatul UDMR Marton Arpad spune că proiectul va fi ţinut în dezbatere publică în jur de opt săptămâni, adică exact cât a mai rămas până la primul tur de scrutin.

Analistul politic Radu Magdin le aminteşte liderilor maghiari că proiectul lor legislativ ar putea lovi în Victor Ponta, omul care i-a cooptat la guvernare.„UDMR este consecventă cu cererile sale periodice în acest sens. Proiectul are nişte accente care s-ar putea să ducă la respingerea lui de către întreaga clasă politică românească, neavând astfel efectul scontat.E greu pentru un candidat să fie de acord cu el, eventualul câştig din voturile maghiare - câştig nesigur, mai ales pentru Victor Ponta - putând fi contrabalansat de votul negativ naţionalist“, crede Magdin.

Sociologul Alfred Bulai crede că UDMR are o socoteală proprie. „Dimensiunea electorală este evidentă, dar să nu uităm totuşi că există şi o ambiţie a maghiarilor pentru a-şi lărgi autonomia. Acum, discuţia vine în preajma alegerilor prezidenţiale, iar în lumea maghiară, în mediul politic, există mai multe neînţelegeri ca oricând. De exemplu, între UDMR şi celelalte partide: PCM şi PPMT“, spune Bulai.

Câteva prevederi scandaloase din proiectul de autonomie
• Ţinutul Secuiesc să se constituie ca o regiune autonomă, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

• Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionarii unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii.

•  Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune; 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii; 50% din profitul net realizat de Loteria Româna pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

• 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Tîrgu Mureş trebuie să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti.

• Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecatoreşti în limba maghiară.