În mod tradiţional, în luna septembrie, preşedintele Comisiei prezintă ceea ce s-a făcut şi ce urmează pentru Uniune. De data asta, lucrurile sunt mult mai serioase.

Discursul de anul acesta urmează celui în care Jean-Claude Juncker a pus pe masă cele cinci scenarii pentu viitorul Europei.

Uniunea Europeană are nevoie de reforme sau de un proces de refondare aşa cum anunţă preşedintele Franţei, Emannuel Macron. Criza generată de migraţie, de ieşirea Marii Britanii din Uniune, de diferenţele economice şi sociale, de conturarea unei falii Est-Vest, de creşterea abordărilor naţionaliste anti-europene, are nevoie de un răspuns, altfel încrederea europenilor în propriul lor proiect se va diminua şi mai mult.

Anul trecut, preşedintele Comisiei vorbea despre cinci scenarii de viitor pe care le-a supus dezbaterii publice.

1. Europa să continue aşa cum este, făcând anumite reforme necesare.

2. Nimic altceva decât piaţa unică. Europa se concentrează asupra pieţei comune.

3. Cei care vor mai mult, fac mai mult. Statele care doresc se pot concentra aspupra unor domenii în care pot accelera integrarea europeană, fără a depinde sau a fi încetiniţi de cei care nu îşi doresc aşa ceva.

4. Cei 27 se decid să facă mai puţin, dar mai eficient în câteva domenii asupra cărora cad de acord.

5. Împreună pentru mai mult. Toţi cei 27 se angajează să facă mai mult pe toate palierele Uniunii.

În 2016, viitorul Uniunii se profila sumbru. Brexitul a şocat Uniunea Europeană şi, după începerea negocierilor de ieşire a Regatului Unit din Uniune, se vede care este dimensiunea acestui proces extrem de dificil.

Urmau alegerile din Franţa, un test crucial despre şansele Uniunii Europene. Efectele crizei migranţilor erau din ce în ce mai vizibile, riscurile de securitate se accentuau, atacurile teroriste continuând să facă victime între cetăţenii europeni.

Alegerile din Franţa au adus un preşedinte pro-european decis să ducă mai departe aprofundarea integrării Uniunii. Pe 24 septembrie urmează alegerile parlamentare în Germania, în care cancelarul Merkel pleacă favorită. Nucleul franco-german va putea trece, după aceste alegeri, la concretizarea reformării Uniunii Europene şi a altor instituţii ale Uniunii, cum este spaţiul Schengen. Având sprijinul celorlalte state mari din UE, ca Italia şi Spania, tandemul franco-german poate merge mai departe în configurarea unei Europe care chiar dacă nu se mai numeşte „cu mai multe viteze”, în esenţă va însemna ceea ce prefigurează scenariul 3, o Europă mult mai integrată, federală, bazată pe moneda euro, cu buget, parlament, politici fiscale comune. Bineînţeles, pentru cine vrea şi cine poate să se alăture.

În această nouă conjunctură, discursul lui Jean-Claude Juncker este aşteptat să aducă clarificări. Dezbaterile vor continua. Dar după alegerile germane, procesul de schimbare va prinde viteză. Suntem pregătiţi?