Lista criticilor Comisiei Europene la adresa României în ultimul raport privind statul de drept. Recomandările Bruxelles-ului

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Euroene FOTO Inquam Photos / George Călin

Ultimul raport al Comisiei Europene privind statul de drept arată numeroase probleme pe care le are România în sfera justiţiei şi a reglementărilor în zona mass-media, fiind transmis un set de recomandări pentru remedierea situaţiei.

Publicarea ultimului raport al Comisiei Europene privind statul de drept în fiecare dintre ţările Uniunii indică îngrijorările pe care Bruxelles-ul le are pe mai multe subiecte referitoare la Justiţie şi respectarea mass-media.

Un prim aspect menţionat este cel legat de urmarea desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, în condiţiile în care demersul Puterii nu a mai ţinut cont de ultimele recomandări ale Comisiei de la Veneţia, iar rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost diminuat. „În timp ce Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost desfiinţată, unele preocupări legate de noul sistem de anchetă şi urmărirea penală a infracţiunilor în justiţie rămân. Regulile privind sancţiunile disciplinare, precum şi puterile extinse şi lipsa de responsabilitate a şefului Inspecţiei Judiciare continuă să genereze preocupările privind independenţa justiţiei, care se aşteaptă să fie abordate de noile proiecte ale legilor Justiţiei, în curs de pregătire. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte deficitul de magistraţi”, menţionează raportul Comisiei Europene. De altfel, de mai mult timp se vorbeşte mai ales de deficitul de personal pe care îl are DNA.

Corupţia, la nivel ridicat

De altfel, percepţia mediului de afaceri şi a experţilor anticorupţie este că nivelul corupţiei rămâne în continuare la un nivel ridicat. Potrivit Indexului Corupţiei realizat de Transparency International, România este pe locul 25 din 27 posibile în UE, iar la nivel global pe 66, privind modul cum e resimţită această problemă. 72% dintre români cred că corupţia este larg răspândită în România, iar zona cea mai problematică este sănătatea, urmată de comportamentul politicienilor şi cel al partidelor politice, arată ultimul Eurobarometru.

O altă problemă menţionată este înmulţirea cazurilor de ameninţare şi hărţuire a jurnaliştilor, iar tot legat de mass-media, Bruxelles-ul punctează faptul că în prezent nu există o legislaţie care să permită transparenţă conţinutului plătit de partide în afara campaniilor electorale către entităţi. În prezent, partidele şi Autoritatea Electorală Permanentă furnizează informaţiile despre totalul contractelor încheiate, însă doar la capitolul general, „plăţi pentru promovare în presă şi propagandă”. Comisia Europeană s-a referit şi la forma problematică a Legii avertizorilor de integritate, act normativ despre care CCR a spus că e constituţional. Ultimul cuvânt îl are Klaus Iohannis, care fie promulgă legea, fie o retrimite în Parlament.

Problemele de la CNA

Nu în ultimul, critici dure sunt faţă de faptul că nu a fost transpusă Directiva privind audiovizualul, dar şi că în România Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are preşedinte de un an. Situaţia privind şefia CNA e mai complicată, însă. După demiterea Monicăi Gubernat, în iunie 2021, Ludovic Orban, la acea vreme şef al PNL, a propus-o pe Cristina Pocora la şefia CNA. Aleasă în unanimitate în plenul CNA, Pocora nu a mai fost însă validată de Parlament. Motivul: Florin Cîţu voia ca noua şefă să fie Dorina Rusu, omul trimis în CNA de Klaus Iohannis. Coaliţia PNL-USR s-a rupt, iar odată cu revenirea la putere a PSD, liberalii şi social-democraţii nu au mai căzut de acord pe numele noii şefe.

Comisia Europeană a făcut mai multe recomandări pentru a îmbunătăţi situaţia din România privind statul de drept. În primul rând,  revizuirea legilor Justiţiei să asigure consolidarea garanţiile privind independenţa justiţiei, ţinându-se cont de Comisia de la Veneţia. În toamnă vor începe dezbaterile parlamentare privind legile Justiţiei. O a doua recomandare este introducerea de „norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului”. Speţa e problematică, pentru că de fiecare dată în ultimii şapte ani când unii aleşi au propus legi ale lobby-ului, acestea se asemănau cu reglementarea traficului de influenţă, ceea ce a dus la îngroparea în sertarele Legislativului a fiecărui demers de acest fel.

Mai multă transparenţă şi consultare reală

Instituţiilor cu rol în legiferare, adică Parlamentul şi Guvernul, li s-a recomandat să fie adepte ale unor consultări publice mai eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege şi să fie respectate termenele. De asemenea, Bruxelles-ul a recomandat întărirea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin aducerea de noi procurori în sistem, dar şi prin identificarea magistraţilor corupţi.

Nu în ultimul rând, o ultimă recomandare a fost consolidarea independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.