Klaus Iohannis trimite la reexaminare Legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor

FOTO presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri, către Parlament, o cerere de reexaminare asupra Legii privind organizarea alegerilor parlamentare, care prevede că organizarea revine Parlamentului şi nu Guvernului. Actul normativ a fost validat deja de Curtea Constituţională.

Săptămâna trecută, CCR motiva în decizia de resipingere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis la legea prin care Parlamentul stabileşte data parlamentarelor că „stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară”.

Acum, preşedintele motivează în cererea de reexaminare că Guvernul a adoptat deja o Hotărâre prin care s-a stabilit ca data alegerilor să fie 6 decembrie şi că în acest sens s-au desemnat deja judecătorii în birourile electorale, s-au depus listele de candidaturi, s-au stabilit machetele pentru buletinele de vot iar o parte din românii din diaspora s-au înscris la votul prin corespondenţă. Iohannis mai adaugă că o anulare a alegerilor a însemna un abuz.

„Aşadar, în prezent, există cetăţeni români pentru care deja a debutat şi se află în derulare exerciţiul dreptului de a fi ales, în condiţiile art. 37 din Constituţie. Faţă de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenţie (cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate”, se arată în cererea preşedintelui.

Şeful Statului mai atrage atenţia că o modificare a datei alegerilor parlamentare ar însemna şi o modificare cu mai puţin de un an de la data organizării alegerilor parlamentare, încălcând astdel şi Codul bunelor practici în materie electorale emis de Comisia de la Veneţia.

„De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenţia legislativă - prin care se concretizează voinţa autorităţii legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani - survine cu mai puţin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puţin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 şi este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare”, se mai arată în cerere.
 

Cererea integrală a preşedintelui:

Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016 a fost adoptată atât de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, cât şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în şedinţe separate, în aceeaşi zi, respectiv în data de 27 iulie 2020. În data de 29 iulie 2020, Parlamentul a transmis această lege Preşedintelui României, în vederea promulgării. Ulterior, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate formulate de Preşedintele României şi, respectiv, de către Guvern, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 678 din data de 29 septembrie 2020, prin care a constatat constituţionalitatea acestei legi.

Potrivit dispoziţiilor în vigoare ale art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente: „(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. (3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.

În aplicarea acestor dispoziţii legale, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 744/2020, prin care a stabilit că data desfăşurării alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este ziua de duminică, 6 decembrie 2020. De asemenea, în aceeaşi zi, a fost adoptată şi Hotărârea nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020. Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnaţi judecătorii în birourile electorale, au fost puse deja la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru circumscripţia pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au definitivat candidaturile organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale, s-au comunicat către Biroul Electoral Central listele de candidaţi şi candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecărui buletin de vot pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară şi s-a făcut înregistrarea în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

Aşadar, în prezent, există cetăţeni români pentru care deja a debutat şi se află în derulare exerciţiul dreptului de a fi ales, în condiţiile art. 37 din Constituţie. Faţă de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenţie (cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate.

Distinct de considerentele de principiu ale Curţii Constituţionale, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opţiunea politică a Parlamentului de a da consistenţă drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuşi a datei alegerilor nu poate fi detaşată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să ţină cont de întreaga jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie. În acest sens, menţionăm că, prin Decizia nr. 150/2020, Curtea Constituţională a statuat: „(...) modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecinţe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului - exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituţie” şi (...) „orice vătămare a drepturilor electorale prin dispoziţiile legale aplicabile viciază însăşi procedura electorală şi rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituţii fundamentale a statului, încălcând prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului şi ale art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului”.

De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenţia legislativă - prin care se concretizează voinţa autorităţii legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani - survine cu mai puţin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puţin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 şi este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare. 

Faţă de această împrejurare de fapt, semnalăm că potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), „Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”. Tocmai pentru credibilitatea procesului electoral, acest Cod recomandă statelor asigurarea unei stabilităţi în ceea ce priveşte legislaţia în această materie, stipulând că trebuie evitată cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri modificarea legilor în materie. De altfel, aceste recomandări au fost receptate atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 334/2013, Decizia nr. 146/2019, şi chiar Decizia nr. 678/2020) - care a statuat că acestea nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au un caracter obligatoriu - cât şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunţată în Cauza Petkov şi alţii împotriva Bulgariei şi Hotărârea din 2 martie 2010, pronunţată în Cauza Grosaru împotriva României). Astfel, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a calificat această recomandare ca reprezentând o coordonată a unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special.

Într-o societate democratică, Codul bunelor practici în materie electorală consideră distinct şi expres că o analiză sub aspectul momentului în care intervin modificările legislative este necesară. Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului.

Deşi voinţa Parlamentului a fost aceea de a deroga de la regula stabilirii datei alegerilor de către Guvern, o regulă aplicată în toată perioada postrevoluţionară, apreciem că în situaţia în care Parlamentul îşi va păstra opţiunea înscrisă în legea transmisă la promulgare, în contextul actual este necesar ca o astfel de lege să fie adoptată în urma unui dialog instituţional real între Guvern şi Parlament. Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepţional traversat de România şi de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 şi asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă şi posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii. 

Potrivit paragrafului nr. 154 din Decizia nr. 678/2020, Curtea Constituţională reţine: „textul Constituţiei nu cuprinde o prevedere care să reglementeze în mod expres caracterul organic al legii de stabilire a datei alegerilor parlamentare”, iar, potrivit par. 157 din aceeaşi decizie, Curtea a statuat că „stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară”. Menţionăm că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la efectele deciziilor acesteia s-a statuat în mod constant că puterea de lucru judecat ce însoţeşte deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta (Decizia nr. 874/2018), iar prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curţii se sprijină” se înţelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raţionamentul juridic pe care se întemeiază soluţia pronunţată de Curte, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conţinutul unei decizii a Curţii ar putea exista considerente independente de raţionamentul juridic care converge la soluţia pronunţată şi, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicţional (Decizia nr. 392/2017). 

Faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind forţa juridică obligatorie a considerentelor deciziilor acesteia şi având în vedere că, potrivit Constituţiei, singurul criteriu de calificare a unei legi ca organice sau ordinare este reprezentat de domeniul său de reglementare, iar niciun act normativ care îşi păstrează conţinutul nu poate avea o forţă juridică care se modifică în timp, referitor la dispoziţiile art. 1 alin. (1) din legea transmisă la promulgare, apreciem că este necesar ca Parlamentul să reglementeze cuprinsul acestuia în acord cu decizia instanţei constituţionale. Apreciem că în absenţa acestor clarificări, norma păstrează nu numai dispoziţii lipsite de previzibilitate, dar care se află şi în contradicţie cu considerentele Deciziei nr. 678/2020 a Curţii Constituţionale. 

Nu în ultimul rând, în situaţia în care Parlamentul României îşi păstrează opţiunea iniţială, ignorând aspecte esenţiale care ţin de exerciţiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice şi de o conduită loială constituţională, subliniem că, în forma adoptată de Parlament, legea supusă reexaminării generează suplimentar şi un efect neavut în vedere la adoptarea legii. Acesta se referă la incertitudinea tuturor procedurilor derulate până la momentul intrării în vigoare a legii, inclusiv la situaţia rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în privinţa alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. În acest sens, potrivit art. 48 din Legea nr. 334/2006, „În cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central, în cazul în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului”. Din această perspectivă, considerăm că absenţa oricăror norme tranzitorii în cuprinsul legii care să clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitară, inclusiv în privinţa rambursării cheltuielilor deja efectuate în condiţiile legii, în această campanie electorală de către toate partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţării, vă solicităm reexaminarea Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.