EXCLUSIV Daniel Dăianu descifrează semnificaţia declaraţiilor lui Băsescu
0
Analistul Daniel Dăianu(foto) a descifrat, pentru „Adevărul", semnificaţia mesajelor lui Traian Băsescu. El a explicat ce înseamnă ca un preşedinte în funcţie să îşi numească succesorul, dar şi însemnul acestei „reîntregeri" ale salariilor bugetarilor chiar înainte de alegeri.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la postul de televiziune Pro Tv, că se va retrage din viaţa politică în momentul în care îşi va termina mandatul prezidenţial. Motivul, a explicat preşedintele, sunt umilinţele la care a fost supus din 2007 până acum.
„Am fost umilit de dimineaţa până seara pe la toate posturile de televiziune şi toate adunările", a spus Băsescu.
Întrebat dacă s-a gândit atunci când l-a numit în funcţie pe Mihai Răzvan Ungureanu că acesta ar pute fi un posibil candidat la prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a răspuns: „Ştiţi ceva ce mie ar putea să nu îmi treacă prin minte în politică?".
Preşedintele Traian Băsescu a insistat că este imperios necesar ca salariile să fie reîntregite în al doilea trimestru al acestui an, întrucât condiţiile discutate cu FMI au fost îndeplinite şi, atât coaliţia de guvernare, cât şi preşedintele au susţinut întotdeauna că aceasta este o măsură temporară.
Analistul Daniel Dăianu a fost de acord să decifreze, pentru „Adevărul", puzzle-ul acestor declaraţii .
„Dacă Traian Băsescu se simte umilit sau dacă îşi doreşte să se retragă este decizia personală a domniei sale, iar eu nu am ce să comentez.
Un preşedinte democrat nu îşi numeşte succesorul
Însă, un preşedinte democrat nu îşi numeşte succesorul. Trebuie să dea şansa alegerilor. Preşedintele ţării, în exerciţiul funcţiunii, nu îşi numeşte succesorul. Dacă are o preferinţă o poate susţine în privat sau o poate împărtăşi partidului de care se simte cel mai apropiat, însă niciodată la un post pulic de televiziune.
Reîntregirea salariilor trebuia făcută în luna decembrie
Cât despre reîntregirea salariilor, ar fi putut lua această decizie încă din decembrie. Aţi văzut, de-altfel, şi francheţea preşedintelui în această problemă. Ar fi fost corect ca această mărire de salarii să fie făcută în luna decembrie. Erau semne care arătau că este înţelept să fie sprijinită cererea internă printr-o creştere a salariilor. Nu numai că o astfel de decizie ar fi avut sens din punct de vedere economic, dar nu se ajungea nici la această situaţie de a încerca, cu câteva zile înainte de alegeri, să creşti salariile.
Din punct de vedere al unor modificări structurale, avea mai mult sens să umbli la CAS, decât să creşti salariile
Am văzut şi argumentul că dacă s-ar umbla la contribuţia la asigurările sociale(CAS) ar fi afectat deficitul structural al sistemului asigurărilor. Aşa cum este construit bugetul public din România, care este un buget consolidat, trebuie să ne intereseze în primul rând deficitul structural al bugetului consolidat, nu deficitul structural al sistemului asigurărilor sociale. Din acest punct de vedere, creşterea salariilor nu ajută, din moment ce cheltuielile pentru salarii sunt permanente.
În plus, din punct de vedere al unor modificări structurale, în funcţionarea economiei noastre şi alinierea unei fiscalităţi în România la ceea ce ar fi mai potrivit cu stimularea economiei, avea mai mult sens să umbli la CAS. Pentru mine acesta nu este un argument convingător.
Nici evoluţia economiei europene, nici faptul că este foarte puţin probabil să depăşim o creştere a PIB de 1,5% nu îndreptăţeau această creştere a salariilor, aşa cum este intenţionată. Nu sunt resurse. Trebuie mărit deficitul bugetar. Însă, dacă se va face aşa ceva, înseamnă să schimbi structura bugetului pe 2012.
De ce nu s-au gândit în decembrie?
Când au avut în vedere bugetul din 2012. Sunt numeroase voci care au spus că se poate umbla la alte cheltuieli, pentru asigurarea reîntregirii salariilor. Există foarte multe incongruenţe în aceste declaraţii. După mine este straniu să pledezi pentru probarea tratatului fiscal şi acum să ceri Guvernului să crească salariile, adică să adopţi o măsură care duce la creşterea deficitului bugetar.
În spatele acestei măsuri există o logică electorală clară.
S-ar fi putut adopta o astfel de măsură în decembrie, fără a fi suspectat de populism, fără a te confrunta cu întrebarea de unde iei bani pentru a asigura această creştere salarială, având în vedere că bugetul este deja realizat şi nici nu s-ar mai fi ridicat problema încălcării pactului guvernamental privind deficitul structural".
Se încarcă comentariile...
