De ce creşte Ponta în sondaje: „Voi lua de la bogaţi şi voi da la săraci”. Formula populismului deşănţat

Experienţa politică a lui Ponta la asta se reduce. Bogaţii trebuie „pedepsiţi” pentru că sunt prea bogaţi, prin impozitare progresivă până la 90%, iar cei săraci, care uneori refuză joburi pentru că nu sunt de nasul lor, să primească gratis de la stat, adică din impozitele aplicate bogaţilor, cele necesare traiului. Nu este vreo inovaţie. Zeci de ani de socialism şi comunism îi dau dreptate. Cum altfel poţi obţine voturi, fără eforturi deosebite?

Cultura precară şi lipsa de educaţie a multor alegători îl ajută

Ponta a susţinut de la început că nu ar fi aplicat reducerea salariilor bugetarilor în 2010. De unde lua bani? Din impozitarea progresivă, şi călărirea marilor companii româneşti şi multinaţionale cu taxe şi impozite până la cer, astfel încât să obţină la buget suficienţi bani cât să dea la tot poporul ajutoare sociale. Să rămână şi de furat. După care ar fi fost iarăşi votat, şi tot aşa. Ce nu înţelege Ponta. „Bogaţii” nu beau, fumează şi   mănâncă toţi banii pe care-i câştigă. Nici nu ar putea, şi să vrea. Profitul companiilor lor se duce, în 99% din cazuri, în dezvoltarea afacerii. Cumpărarea de echipamente noi, de tehnologii moderne, de construcţii de noi spaţii de producţie, căutarea de noi pieţe de desfacere, campanii de publicitate pentru produsele lor, etc. O astfel de mare companie, românească sau multinaţională,  creşte mereu numărul locurilor de muncă oferite populaţiei, creşte taxele şi impozitele plătite statului.

Că statul, având funcţia de reglementare inclusiv a activităţii economice, nu este în stare să oprească evaziunea fiscală, este o altă problemă. Companiile respectă strict legislaţia în vigoare, nu se duc cu „cadouri” la stat. Deşi, în perioada pandemiei, au făcut şi  donaţii. Dacă există breşe în legislaţie, sau corupţie şi mituire, de vină este statul, care nu-şi organizează legislaţia şi aparatul de lucru cu oameni inteligenţi şi integri. Preferă politrucii de partid, care habar n-au de realităţile economice, se pretează la luat mită şi şpagă, de câte ori au ocazia. Şi atunci, vine Ponta cu soluţia. Pentru că nu-i putem opri de la evaziune fiscală, le punem la toţi impozit de 90% pe venituri şi profituri.

Care ar fi consecinţele?

Trăim într-o lume globalizată, în care nimic nu împiedică marile companii să-şi mute afacerile dintr-o ţară în alta. Acolo unde găsesc condiţii mai bune de dezvoltare a afacerilor.

S-a întâmplat în Suedia. Când sindicatele au ameninţat marile companii că angajaţii intră în greve dacă nu primesc salarii foarte mari, patronii le-au spus: ne mutăm în alte ţări, unde sindicatele nu ne ameninţă. Şi sindicatele au amuţit.

Să dau un singur exemplu, dar e suficient să te uiţi de jur împrejur ca să vezi deosebirile dintre România de azi şi cea socialistă de acum 30-40 de ani. Îmi aduc aminte de wc-urile din staţiile PECO de acum 40 de ani. Preferai să te duci în porumbişte, erau imposibil de utilizat fără să te apuce o scârbă absolută. Tot ce vedem azi în jurul nostru e rodul activităţii companiilor mai mari sau mai mici. Iar ce este de stat, sistemul sanitar şi cel de educaţie, arată jalnic. Ultimul loc din Europa la testele PISA, în materie de educaţie.

Dacă doriţi să ne întoarcem la wc-urile lui Ceauşescu, votaţi-l pe Ponta!

Planul lui Ponta

Ponta ţipă din toate puterilor şi pe unde este invitat că actualul guvern trebuie dat imediat jos. Şi vine un guvern condus, eventual, de el, care să „dea” urgent la populaţie  alocaţii dublate, fără asigurarea că banii sunt folosiţi în interesul copiilor. Să „dea” pensii mărite cu 40%, sau cu 100%, să crească salariile bugetarilor. Iar economia să „duduie” prin consum. Aşa a procedat şi Tăriceanu, care a lăsat în 2008 un deficit de 5,7%,  2 miliarde euro arierate (plăti neefectuate), şi 1,4 milioane de bugetari. Şi Tăriceanu mai spunea că putem avea deficite bgetare şi de 12%, care ar fi problema? Problema, pe care Tăriceanu n-o pricepe nici acum, este că aceste deficite trebuie acoperite de undeva. Este suficient să ne uităm la Grecia, în care socialiştii lui Tsipras au plecat acasă, după ce au eşuat să redea „demnitatea” grecilor. Demnitatea de a trăi din împrumuturi. Şi Grecia este în zona euro, nu se compară cu România.

Asta spune  Ponta acum. Impozităm la sânge tot ce mişcă, aşa încât chiar dacă mai este evaziune fiscală tot ne vin bani la buget. Taxe şi impozite cât mai mari, accize cât mai mari, şi impozit pe venituri şi profit până la 90%. Ce consecinţe ar avea această politică, am arătat mai sus.

Ponta, Ciolacu şi Tăriceanu au pus la punct următorul plan, în vederea alegerilor. Lăsăm guvernul Orban interimar până la alegeri, dar îl obligăm să plătească alocaţii dublate şi pensii mărite cu 40%. Că au puterea s-o facă am văzut recent, când au respins în parlament OUG de amânare a dublării alocaţiilor. Aşa vor face şi cu o eventuală OUG de mărire a pensiilor cu doar 10%. Nu există bani şi posibilitatea unor împrumuturi în realitatea economică. Guvernul Orban va da din colţ în colţ, nu va fi în stare să plătească ce îl obligă parlamentul, iar PNL va pierde, eventual, alegerile parlamentare pentru că alegătorii încă reacţionează la promisiuni populiste, chiar fără acoperire. După care, odată ajunşi la putere, cu Ponta premier, actuala opoziţie va da vina pe greaua moştenire şi va trece la impozitarea masivă a companiilor. Cum am văzut în OUG 114, inspirată de „specialistul” Darius Vâlcov. La naţionalizarea Pilonului II de pensii, şi încă multe alte „populisme” de cea mai joasă speţă. Cu justificarea că „dăm” la popor.

Este bine, este rău să asistăm la o astfel de evoluţie? Depinde de inteligenţa şi cultura alegătorilor, dacă sunt în stare să discearnă între realism şi populism. La alegerile europarlamentare şi prezidenţiale au dovedit că am evoluat foarte mult. Vom vedea la viitoarele alegeri cât de mult.