Cum salvează amenzile bugetul României

Ajunşi la jumătatea anului, euforia „creşterii economice record“ începe să se evapore, lăsând locul celor mai fanteziste soluţii pentru a cârpi ceea ce nu se mai poate cârpi, şi anume bugetul ţării.

Iniţial, guvernanţii s-au gândit să subtilizeze Pilonul II de pensii şi nu au renunţat, dar riscurile ostilizării populaţiei precum şi perspectiva de a avea de a face cu instituţii financiare neprietenoase tocmai când se împrumută mai mult ca niciodată i-au făcut să fie mai temperaţi. În criză de idei, scotocind prin sertarele prăfuite ale veniturilor statului au dat peste un vraf de hârtii, amenzile şi alte datorii ale populaţiei. Hopa! Cu asta salvăm bugetul! Să înceapă din nou petrecerea!

Geniala viziune bugetară are şanse mici să se traducă în reînsufleţirea bugetului aflat aproape de faliment. Teancul de amenzi este doar un morman de hârtii şi atât. Câte dintre ele vor fi fost contestate în instanţă şi câţi ani va lua soluţionarea lor? Statul nu a fost interesat să-şi recupereze datoriile de la cetăţenii săi şi nici cetăţenii să achite ceva din aceste datorii. A crede că se va forma o coadă lungă la ghişee cu oameni dornici să dea bani este prea optimist. Domnul Teodorovici îşi va încasa de mult pensia sa specială, în momentul în care Justiţia va ajunge la soluţionarea acestor litigii. Iar dacă poţi să nu plăteşti deloc, ce sens are să te duci să achiţi chiar şi o sumă mai mică, aşa cum speră ministrul Finanţelor că se va întâmpla în urma măsurilor de încurajare a plăţii acestor sume?

Poveştile cu hârtii transformate în aur nu mai ţin, nici măcar la conferinţele de presă. Statul colectează în acest moment cea mai scăzută cotă de venituri raportată la PIB din istorie. În timp ce veniturile scad ca pondere în PIB, cheltuielile se duc precum rachetele şi nu mai e mult până vor exploda într-un frumos foc de artificii pe cerul patriei.

Când preşedintele Iohannis întreba dacă sunt bani de pensii şi salarii, i se râdea în nas. Ne lăfăim în bani! Adevărul este că banii pentru pensii şi salariile majorate vin din împrumuturile de miliarde de euro pe care statul român, din ce în ce mai flămând, le contractează de la începutul anului. Sigur că datoria externă se rostogoleşte, dar problema este că ne împrumutăm mai mult şi la dobânzi mai mari decât anul trecut. Creditorii simt foamea de bani a guvernului de la Bucureşti şi ridică dobânzile. În aceste condiţii, nu mai rămâne niciun ban pentru investiţii, iar basmul despre cum vom da drumul la marile proiecte nu mai păcăleşte pe nimeni. România nu va face niciun mare proiect în următorii ani şi asta se vede cu ochiul liber.

Având un viitor atât de luminos, PSD s-a gândit că tot ceea ce îi mai rămâne să facă este să organizeze excursii de o zi cu simpatizanţii la Bucureşti. Funcţionarii, secretarele şi toţi cei care depind de şeful de organizaţie merg cu autocarul la Capitală unde îşi vor manifesta stima şi mândria faţă de domnul Dragnea şi doamna Dăncilă. Va fi înălţător. Organizaţi pe detaşamente, cu şefii în faţă care vor avea grijă ca disciplina să fie respectată, la 10 oameni o pancartă şi cu steguleţe individuale vor sprjini guvernarea şi vor huidui statul paralel. N-ar fi bine să le ceară partidul să vină fiecare şi cu amenzile neachitate şi să salveze cu această ocazie bugetul de stat?