Ambasadorul Chinei la Bucureşti Xu Feihong: „Centura şi drumul“, calea comună a prosperităţii şi renaşterii

Viceprim-ministrul României şi ministru al Mediului, Graţiela-Leocadia Gavrilescu, participă, în perioada 14-15 mai, la Forumul de Cooperare Internaţională „Centura şi drumul“ care va avea loc la Beijing, China. Iniţiativa organizării acestui forum îi aparţine preşedintelui Chinei, Xi Jinping.

Redăm mesajul integral transmis de către ambasadorul Chinei la Bucureşti, Xu Feihong, înainte de debutul evenimentului:

Forumul de Cooperare Internaţională „Centura şi drumul“ va avea loc la Beijing, China, în perioada 14-15 mai 2017. După ce îniţiativa „Centura şi drumul” a fost prezentată pentru prima dată în 2013 de către preşedintele Chinei, Xi Jinping, acest forum va fi o conferinţă internaţională de cel mai înalt nivel găzduită de China în acest domeniu.

Evenimentul este sprijinit pe scară largă de către comunitatea internaţională. La invitaţia preşedintelui Xi Jinping, 28 de şefi de stat şi de guvern au confirmat prezenţa la forum, Viceprim-ministrul României şi ministru al Mediului, Graţiela-Leocadia Gavrilescu, va participa la reuniunea de nivel înalt din cadrul forumului. Subiectul principal al acestui forum este „consolidarea cooperării internaţionale şi construirea comună a «Centurii şi drumului» pentru a realiza o dezvoltare reciproc benefică”. Părţile participante vor profita de această ocazie pentru a aduna mai mult consens, a forma o direcţie clară de cooperare şi pentru a implementa proiectele.

Iniţiativa „Centura şi drumul” a fost înaintată acum peste trei ani şi s-a bucurat de o atenţie semnificativă din partea comunităţii internaţionale şi de un răspuns pozitiv din partea ţărilor cointeresate. Cercetările României asupra iniţiativei „Centura şi drumul“ au crescut în continuare, mulţi oameni de ştiinţă au încercat să compare iniţiativa „Centura şi drumul” cu vechiul Drum al Mătăsii. Recent, nişte istorici români au descoperit precum chinezi antici numeau Imperiul Roman drept “Daqin” care poate proveni dintr-o transliterare a cuvîntului Dacia de origine românească, iar romanii numeau China „Serica” şi anume Ţara mătăsii. Astfel istoricii au concluzionat că în urmă cu 2000 de ani, Chinezii prin Drumul Mătăsii ar fi cunoscut teritoriul unde se află România astăzi. Natura ştiinţifică a acestei afirmaţii poate fi lăsată spre cercetare istoricilor, dar este suficient să spunem că vechiul Drum al Mătăsii este un drum deschis spre prosperitate nu numai pentru a promova comerţul de Est-Vest, ci şi de a spori înţelegerea reciprocă. Şi în cartea „Hou Han Shu” („Istoria dinastiei Han Tarzie”) deasemenea se descrie că vechiul Drum al Mătăsii era foarte deschis şi prosper: „Mesajele circulau neîntrerupt în fiecare lună, iar înoptările negustorilor străini se înregistrau zi de zi.”

Iniţiativa „Centura şi drumul” este inovaţia şi dezvoltarea vechiului Drum al Mătăsii, care a moştenit spiritual Drumului Mătăsii drept cooperarea paşnică, deschiderea şi toleranţa, învăţarea reciprocă, avantajului reciproc, beneficiul reciproc şi câştigul comun, dar în acelaşi timp, reprezintă o nouă eră cu mult dincolo de limita tradiţională a conotaţiei Drumului Mătăsii. Un aspect al iniţiativei “Centura şi drumul” este sprijinul propus pentru „coridorul economic”, care se bazează pe traseul general al vechiului Drum al Mătăsii, dar care îşi are însă accentul mai mult pe cooperarea regională şi extinderea geografică a vechiului Drum al Mătăsii. Un alt aspect al iniţiativei “Centura şi drumul” este acel principiu după care părţile participante le construiesc împreună prin consultări pentru a satisface intereselor tuturor, accentuând coordonarea politică, conectivitatea facilităţilor, comerţul fără obstacole, integritatea financiară şi relaţiile interumane. Această iniţiativă priveşte creativ omenirea ca o comunitate de destin comun şi caută prosperitatea comună. Are o trăsătură distinctă a epocii şi este o dezvoltare inovatoare a vechiului Drum al Mătăsii.

Mulţi dintre prietenii mei mă întreabă: De ce China acum promovează construirea „Centurii şi drumului”? Cred că există două motive:

În primul rând, China fiind o ţară mare şi responsabilă, este dispusă să ofere bunuri publice internaţionale întregii lumi.

În 1999, celebrul jurnalist din România--Ion Cristoiu a scris o carte numită ”Miracolul Chinezesc”, care cuprinde interviurile de la 23 de personalităţi ale vieţii publice. După ce cartea a fost publicată, mulţi români şi-au întrebat prietenii chinezi: Care este secretul miracolului chinezesc? Pot oare şi alte ţări beneficia? De fapt, la acel moment produsul intern brut al Chinei (PIB) era de 1 mlrd USD, cu toate că se înregistra o dezvoltare rapidă, PIB-ul pe cap de locuitor era de doar 873 USD, contradicţiile din structura economică erau încă foarte proeminente, şi atunci China nu devenise încă membru al OMC.

Astăzi sunt aproape 40 de ani de la realizarea de reformă şi deschidere a Chinei. China a devenit a doua cea mai mare putere economică din lume, cu PIB-ul de 10,8 trilioane USD, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de aproape 10 ori, peste 700 de milioane de oameni au ieşit de la sărăcie. China dispune de cale ferată de mare viteză cu un kilometraj de peste 22.000 km şi autostrăzi de peste 130.000 km, investiţiile străine directe acumulate fiind de mai mult de 1,2 trilioane USD. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi-a prezentat “Raportul Dezvoltării Umane în China 2016”, China fiind inclusă în lista ţărilor cu un înalt nivel de dezvoltare umană. China acum este mult mai încrezută în asigurarea dezvoltării sale economice şi în acelaşi timp este gata să contribuie pozitiv la dezvoltarea şi prosperitatea mondială. Dezvoltarea Chinei este în strânsa corelaţie cu întreaga lume iar prosperitatea din lume are nevoie de China. China şi-a împărtăşit visul cu oamenii din întreaga lume, pentru ca împreună, în mod activ, să exploreze modelul de cooperare reciproc avantajoasă pentru întreaga lume, pentru a face lumea un loc mai bun, mai armonios şi mai prosper. Initiativa „Centura şi drumul” a devenit cel mai favorabil bun public internaţional pe care China o oferă lumii.

Un alt aspect al iniţiativei “Centura şi drumul” este că acesta reprezintă un nou motor pentru globalizarea economică sănătoasă. Lumea de astăzi este una globalizată, unde pacea, dezvoltarea, cooperarea şi beneficiul comun reprezintă tendinţa secolului XXI. Politologul american Parag Khanna din cadrul Institutului Brookings a publicat anul trecut „Conectografia, Cartografia pentru Viitorul Civilizaţiei Globale”, o carte în care se accentuează că globalizarea intră într-o nouă epocă de aur. Dar, redresarea economică globală actuală nu este atât de solidă, nu există un comerţ si investiţii puternic dezvoltate, ritmul de creştere este instabil, globalizarea economică se confruntă cu mai multe greutăţi, incluzând protecţionismul, populismul şi izolarea care sunt împotriva tendinţei de globalizare. Cu toate că globalizarea economică va aduce şi careva probleme, aceasta însă oferă un puternic impuls pentru creşterea economică mondială, promovează fluxul de bunuri şi de capital, al tehnologiei şi progresului omenirii, intensifică fluxul de oameni dintre ţări, acestea fiind cerinţele obiective ale dezvoltării forţelor de producţie şi rezultatul inevitabil al progresului în ştiinţă şi tehnologie. Lumea este cuprinsă de multe probleme, aceasta însă nu este neapărat rezultatul globalizării economice. Prin urmare, nu ne putem reţine de la acţiunile necesare de teama vreunui risc. Frica de globalizare este mult mai înspăimântătoare decât globalizarea în sine.

Iniţiativa “Centura şi drumul” respectă legile interne ale dezvoltării economice internaţionale şi se adaptează în mod activ la noua tendinţă de cooperare economică la nivel mondial. În primul rând, iniţiativa „Centura şi drumul” este bazată pe relaţiile interstatale strânse în perioada globalizării, promovează cooperarea reciproc avantajoasă şi dezvoltarea reciprocă, apelând către toate ţările să stabilească un sentiment de comunitate: “dacă e prosperitate--e o prosperitate pentru toţi şi dacă e pierdere--e o pierdere pentru toţi”, să împărţească roadele dezvoltării, să facă faţă provocărilor şi să realizeze progrese comune. În al doilea rând, iniţiativa ”Centura şi drumul” este orientată spre continentul eurasiatic ca zona principală, şi, treptat, spre extinderea în ţările şi regiunile relevante. Nu există limite geografice clare, toate ţările şi regiunile care împărtăşesc aceleaşi idei sunt parteneri egali, fiecare poate participa la construirea “Centurii si drumului” în modul pe care îl consider propice, împreună putem împărtăşi oportunităţile de dezvoltare a acestei iniţiative. În al treilea rând, iniţiativa ”Centura şi drumul” prin construirea de infrastructură promovează facilitarea comerţului şi investiţiilor. Ţările în curs de dezvoltare au posibilitatea de a ţine pasul globalizării economice pentru a participa la diviziunea muncii în economia mondială, pentru a îmbunătăţi nivelul de industrializare şi pentru a promova eficienţa lanţului industrial la nivel mondial, a lanţului valoric şi lanţului de aprovizionare. Aceasta ar spori astfel echitatea dezvoltării, eficienţa, dezvoltarea interoperabilităţii, fapt ce ar forma o platformă largă pentru a stimula economia mondială, pentru a promova dezvoltarea egală a tuturor ţărilor şi ar crea o platformă largă de partajare a rezultatelor.

Cine plantează pomi, culege fructe. În aceşti trei ani de la înaintarea iniţiativei “Centura şi drumul” am înregistrat deja multe realizări, am trecut de la concepţie la agreare din partea omenirii, de la schiţe am trecut la implementarea proiectului, am înregistrat o mulţime de rezultate practice. Mai mult de 100 de ţări şi organizaţii internaţionale au participat la iniţiativa ”Centura şi drumul” . Pentru a implementa iniţiativa ”Centura şi drumul”, China a semnat acorduri de cooperare cu aproape 40 de ţări şi desfăşoară cooperarea internaţională în capacitate de producţie cu aproape 30 de ţări. Colaborarea financiară în cadrul Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, Fondulului Drumul Mătăşii s. a. s-a dezvoltat considerabil şi s-au conturat şi mai mute proiecte în domeniul respectiv. Companiile chineze au construit 56 de zone economice şi de cooperarea comercială de-a lungul a 20 de ţări din cadrul traseului “Centura şi drumul”, cu o investiţie totală de peste 18,5 miliarde USD, creând aproape 1,1 miliarde USD de venit şi 180.000 de locuri de muncă în ţările gazdă.

România este un participant important la iniţiativa ”Centura şi drumul”. In cadrul cooperării dintre China şi România pentru a construi ”Centura şi drumul” au fost înregistrate progrese considerabile. În ceea ce ţine de coodonare politică, Ministerul Comerţului din China a semnat în 2015 cu Ministerul Economiei din Romania ”Memorandumul de înţelegere privind promovarea construcţiei ‘Centurii şi drumului’ în cadrul Comisiei Mixte Economice dintre China şi România” , România devenind una dintre primele ţări care au semnat un astfel de acord cu China. Anul trecut, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul nuclear la care participă firma chineză, au fost declarate proiecte prioritare de investiţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din România. Centrul pentru Dialog şi Cooperare în domeniul proiectelor energetic 16+1 a fost înfiinţat în România--România astfel joacă un rol important în coordonarea cooperării energetice în Europa Centrală şi de Est. In aspectele legate de comunicarea interumană, Institutul Cultural Român funcţionează cu succes timp de aproape doi ani la Beijing, China este în procesul de a înfiinţa şi un institut cultural în România; la Beijing există două universităţi în care se predă în limba română, în România predarea limbii chineze est inclusă şi în programele şcolare, în prezent mai mult de 3.000 de elevi şi studenţi români învăţa limba chineză.

Recent, guvernul român a comunicat veştile foarte pozitive în legatură cu  cooperarea cu China, Ministrul Energiei dl Toma-Florin Petcu şi-a exprimat dorinţa de a finaliza pe parcursul acestui an negocierile cu China privind proiectul centralei nucleare de la Cernavodă, Ministrul Transporturilor dl Alexandru-Răzvan Cuc a declarat dorinţa ca TAROM să reia pe parcursul acestui an cursa aeriană directă către China, am fost foarte bucuros să aud asta. Aceste proiecte de implementare a iniţiativei “Centura şi drumul” reprezintă cooperarea dintre cele două ţări care contribuie la realizarea unei dezvoltări reciproc benefice. România este un vechi prieten al Chinei, China acordă o mare importanţă cooperarii pragmatice de a construi împreună cu România ”Centura şi drumul“ şi este dispusă să comunice şi să lucreze în comun cu România pentru implementarea fizică a proiectelor. Eu cred că prin efortul ambelor părţi de a consulta şi construi în comun, cele două popoare vor împărtăşi rezultatele cooperării şi scopul prosperităţii comune se va realiza cât mai curând posibil.