VIDEO Fostul lider liberal Călin Popescu Tăriceanu, despre viitorul preşedinte: „I-aş da credit lui Crin Antonescu“

Fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a discutat, la Adevărul Live,  despre noul proiect de revizuire a Constituţiei, despre întărirea rolului premierului şi despre statutul său în PNL.

De asemenea, autonomia pe care o revendică maghiarii şi modul în care România poate avea o creştere economică resimţită de cetăţeni în nivelul de trai sunt alte două teme care vor fi dezbătute. 

Tăriceanu este nemulţumit că liderii partidului nu găsesc soluţii pentru „pierderea de viteză“ a PNL.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu este, la ora actuală, unul dintre criticii preşedintelui PNL, Crin Antonescu. 

Acum câteva luni, Tăriceanu a cerut organizarea de alegeri interne pentru stabilirea candidatului liberal la prezidenţiale, deşi Antonescu fusese desemnat pentru această poziţie de Congresul PNL. Comparativ cu alţi adversari ai lui Antonescu, Tăriceanu a avut o atitudine nuanţată. El nu s-a implicat în organizarea Iniţiativei România Liberală, ai cărei membri au fost excluşi, recent, din PNL, în frunte cu Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu. Antonescu nu l-a sancţionat pe Tăriceanu, mărginindu-se la atacuri verbale la adresa acestuia.

Iată principalele declaraţii în timp real.

Despre revizuirea Constituţiei:

Bazându-mă pe experienţa comunismului, când a fost eleborată prima Constituţie, şi atunci exista o majoritate foarte puternică în Parlament, a existat un anumit dialog, pe alocuri tensionat. Au fost lupte dificle la care am participat, dar nu ne-am gândit nicodată la boicot.

Atunci, comisia de revizuire era formată din profesori de drept Constituţional, şi a rezultat o lege care a rezistat până astăzi, cu mici modificări. Atunci, n-am avut niciodată senzaţia pe care o am acum că se doreşte o rezolvare contra-cronometru.

Aceaste lucrări răspund la nişte întrebări care nu s-au pus. Astfel, ieşim din subiectele importante şi intrăm în alte subiecte care n-ar fi trebuit discutate.

Vocile pe care le-am auzit din partea comisiei de revizuire a Constituţiei au fost foarte plăpânde. Regret ceea ce s-a întâmplat astăzi, dar acesta trebuie să fie un semnal de alarmă, lucrurile ar fi trebuit să se desfăşoare diferit. Toate partidele trebuiau să se strângă la masă.

Ar fi fost foarte util ca înainte de începerea lucrărilor să existe un document în care toate partidele să-şi enunţe principiile. Ar fi trebuie anunţat, înainte de începerea lucrărilor, ce obiective avem.

În nicio ţară unde funcţionează republica semiprezidenţială, preşedintele nu este un alter ego al premierului, aşa cum vrea Traian Băsescu.

Despre rolul Parlamentului:

Nu cred că rolul Parlamentului a crescut. Constituţia conţine principii, nu este o carte explicativă. La noi, votul îi dă o mare legitimitate preşedintelui. După ce au văzut ce se întâmplă cu preşedintele jucător, românii s-au răcorit bine de tot. Sunt republici în Europa unde populaţia îşi alege direct preşedintele.În Italia, Germania, preşedintele este ales indirect şi nu cred că sunt popoare de tâmpiţi.

Despre prima Constituţie post-decembristă:

Constituţia din 91 a fost făcută ca un costum la croitor pentru Ion Iliescu. 

În Franţa, a existat coabitare şi lucrurile au funcţionat, pentru că oamenii politici nu-şi pun poalele în cap. La noi nu există noţiunea de adversar politic. 

Constituţia nu trebuie făcută gândindu-ne la Traian Băsescu. Activitatea lui de preşedinte nu trebuie privită ca un răpitor care stă la pândă şi vede greşeala adversarului şi sare la el. 

Aşa cum l-am văzut, nu se poate abţine şi-şi dă în petec. Are, din anumite considerente, să-l menajeze pe prim-ministrul. Trăim o experienţă nefericită de cum nu trebuie să acţioneze un preşedinte. Spre final de mandat nu se poate abţine şi mi se uşor să apară. 

Dacă nu recunoaştem gustul pentru putere al multora există. Mă gândesc la diferitele persoane care pot ocupa în viitor aceeaşi funcţie. I-aş da lui Crin Antonescu credit şi va încerca să facă un alt exerciţiu de putere decât Traian Băsescu.

Când Năstase era premier, PNL avea în parlament 7%, iar PD la fel. Noi reprezentam pe hârtie 15%. 

În România, am senzaţia că mulţi din oamenii politici nu pot vedea poziţia de echilibru a pendulului. Cu toate că peste tot în lumea democratică, cu mici excepţii, se încearcă respectarea principiului proporţionalităţii. Minorităţile politice trebuie să fie reprezentate corect. 

Al doilea element este această propunere cu 300 de parlamentari şi Parlament unicameral. Unitatea de măsură pentru parlamentari nu este suta. Dacă vrem să facem economii la banul public este un argument pe care îl desfid. Nu acestea sunt elementele valabile în discuţia politică. 

Vrem să aveam o democraţie în care instituţiile să stea în echilibru. Practic, Parlamentul dispare ca pilon esenţial al democraţiei.

Traian Băsescu a fost un preşedinte mai rău decât Ion Iliescu?

În privinţa obiectivelor politice putem dicuta. Nu poţi spune că a făcut numai rău. 

Despre modernizarea României:

Nu cred că influenţa preşedinţilor i-a influenţat modernizarea României. România a luat viteză în 1996, după alegerile care au adus CDR la guvernare. Atunci au fost făcuţi paşi decisivi, ne-am apropiat de NATO şi UE. Aderarea la UE şi NATO au fost două momente cheie în aceşti 23 de ani în care a existat un consens politic larg, care a ajutat foarte mult ca România să avanseze.

După aderarea la UE , România nu a mai găsit un alt obiectiv major care să coaguleze toată clasa politică. Aici preşedintele ar fi trebuit să coalizeze toate forţele politice.

Despre reforma în educaţie

Noua legea a învăţământului este fructul muncii unei echipe pe care a strâns-o Cristian Adomniţei. Atunci a venit la mine şi a spus că vrea să-l invite pe preşedinte. Prezentarea de atunci a fost foarte bună, dar evenimentul a fost un fiasco pentru că preşedintele a venit cu gândul să-l facă praf în faţa întregului mediu academic. Nu cred că trebuie să-i acordăm lui Traian Băsescu meritul pentru reforma învăţământului. 

Nu vreau să-i aduc un elgoiu lui Iliescu, dar a învăţat cum trebuie să fie un preşedinte, a evoluat, mai ales în mandatul al doilea.

Despre situaţia economică a României:

Din informaţiile pe care le culeg din economie, sunt prea puţine semne care să confirme creşterea României. Sunt semne prea firave care să însemne o relansare economică, după prăbuşirea din 2009-2011. România ar fi avut nevoie de ritmuri de creştere de 4% pentru a ajunge unde am fost.

Despre compania  Ford în România

De ce a venit Ford în România în 2007? Era forţă de muncă calificată la Craiova şi costurile mult mai mici decât în Occident. Nu din alte motive. Într-adevăr cifrele de producţie sunt mai mici dar au făcut o investiţie în uzina de motoare şi produc 300.000 de motoare pe an. Nu ştiu dacă aveau prevăzut în contract. 
    

Despre privatizări

Am dicutat cu un coleg ministru care a spus că are 30 de privatizări de făcut. I-am spus să ia 2-3 pentru că are nevoie de un proiect de succes. Nu aş conta pe 30 sau pe 10. Trebuie evaluate şansele şi duse la bun sfârşit. 

Ca o companie să o poţi privatiza trebuie să o pregăteşti, să-ţi faci publicitate. Un simplu anunţ dat într-un ziar că se face privatizarea poate duce la un eşec major. Există o poveste de succes numită TAROM. Am discutat cu ambele părţi şi mi se pare că rezultatele sunt bune. O societate care a pierdut ani de zile bani să treacă pe profit peste noapte. Lucrurile sunt pe calea cea bună. 

TAROM este o societate prea mică ca să poată rezista pe termen lung. 

Despre viitorul în PNL

Dacă voiam să plec aveam două variante: să plec singur sau să profit de plecarea lui Andrei Chiliman. După 23 de ani de când activez în PNL şi am avut onoarea să îndeplinesc funcţia de lider şi pe cea de prim-ministru am şi nişte obligaţii. Ştiu atitudinea preşedintelui faţă de mine, şi alţi colegi.. Continui să militez pentru ca PNL să devină un partid ancorat puternic în principiile democratice, un partid reformator...Din punct de vedere persoanl puţini au şansa să ajungă în poziţiile în care am fost eu. 

Despre viitorul preşedinte al României:

Guvernarea durează puţin, partidul ceva mai mult. Mă tem ca PNL să nu iasă diminuat din guvernare, să nu pltăm noi factura la finele ciclului de guvernare.

Mare avantaj nu are ce să fie pentru PNL, dacă viitorul preşedinte va fi unul normal, va fintra în funcţiile Constituţia. Reuşeşte o lovitură de imagine, dar PNL trebuie să fie şi în ciclul viitor un partid de guvernământ. Suntem tentaţi să vedem tot un preşedinte ca Traian Băsescu. Vreau ca PNL să dea preşedintele, dar un altfel de preşedinte decât Traian Băsescu.

Citiţi şi:

Tăriceanu se însoară pentru a cincea oară

Tăriceanu: „Nu ar fi trebuit cedat Ministerul Justiţiei“

Călin Popescu Tăriceanu: „Pe Blaga îl acuz de lipsă de curaj în raporturile cu Băsescu“

Tăriceanu îi răspunde lui Antonescu: „Ştiu şi singur ce trebuie să fac“