FOTO Sebastian Ghiţă a fost reţinut la Belgrad. Carmen Dan: „Noi credem că a ajuns deja în faţa judecătorilor sârbi“
0
Sebastian Ghiţă a fost capturat noaptea trecută la Belgrad. Fostul parlamentar era dat în urmărire generală după ce pe 21 decembrie 2016 a dispărut încălcând termenii controlului judiciar. „Noi credem că a ajuns deja în faţa judecătorilor sârbi", a declarat în această dimineaţă ministrul Internelor, Carmen Dan. La jumătatea lunii martie a.c. a apărut informaţia că Ghiţă s-ar ascunde în Serbia.
UPDATE Procuratura din Belgrad a decis reţinerea pentru 48 de ore a lui Sebastian Ghiţă pentru posesie de documente falsificate, după ce a fost arestat în noaptea de joi spre vineri pe baza unui mandat emis de autorităţile de la Bucureşti, anunţă agenţia Tanjug. Ghiţă a fost reţinut pentru comiterea unei infracţiuni pe teritoriul sârb şi pentru posesie de documente falsificate.
UPDATE Carmen Dan a anunţat în această dimineaţă că Sebastian Ghiţă nu s-a opus reţinerii. „Noi credem că a ajuns deja în faţa judecătorilor sârbi", a adăugat ea.
Cel mai probabil acesta se află deja în arestul Poliţiei sârbe.
Procedura de extrădare, care se desfăşoară prin Ministerul Justiţiei durează circa 40 de zile.
Când a fost capturat Sebastian Ghiţă avea asupra lui documente false pretinzând că este cetăţean sloven. În momentul reţinerii, afaceristul era însoţit de fratele său, Ghiţă a încercat să-şi schimbe şi înfăţişarea lasându-şi barbă.
„În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, in cursul acestei nopţi, in Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian", anunţă IGPR, care precizează că „în momentul depistarii, cel în cauză a prezentat pentru legitimare, documente false, care prezintă însemnele unui stat din U.E".
Sebastian Ghiţă poate fi extrădat din Serbia în baza unui tratat din 1961
Extrădarea acestuia va dura cel mai probabil patru săptămâni având în vedere că ţara noastră nu are acord de extrădare cu Serbia, ţară nemembră a Uniunii Europene. (Foto: Cum şi-a schimbat Ghiţă înfăţişarea)
Pentru localizarea şi capturarea fostului parlamentar, autorităţile române au colaborat cu cele din mai multe state UE, spun oficiali din Poliţie. De altfel, Poliţia română mulţumeşte reprezentanţilor instituţiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croaţia, Austria, Italia şi Franţa, precum şi partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz.
Sebastian Ghiţă va fi extrădat şi odată ajuns în ţară va fi încarcerat. Sebastian Ghiţă a fost inclus la sfârşitul lunii ianuarie pe lista „Most Wanted“ a Europol, fiind singură persoană căutată pentru corupţie de poliţia europeană.
Asta după ce pe 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.
Ulterior pe numele parlamentarului a mai fost emis un mandat de arestare preventivă.
Concret, Tribunalul Prahova a dispus, în data de 15 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Potrivit motivării instanţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că există suspiciunea rezonabilă că Sebastian Ghiţă a comis şapte dintre cele opt infracţiuni pentru care procurorii DNA Ploieşti au pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit 7 (şapte) dintre cele 8 (opt) infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, (...) judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală", se preciza în document.
Deşi dispărut, Ghiţă a contestat mandatul de arestare preventivă. Curtea de Apel Ploieşti a respins însă ca nefondată contestaţia formulată de fostul deputat.
Jurnalistul Dan Andronic audiat în cazul dispariţiei lui Ghiţă
Jurnalistul Dan Andronic a fost chemat în martie la Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru a fi audiat în legătură cu dispariţia lui Sebastian Ghiţă. Dan Andronic s-a aflat în Serbia între 2 şi 4 martie, presa speculând că s-ar fi întâlnit acolo cu fugarul Sebastian Ghiţă.
Dan Andronic a confirmat pe pagina lui de Facebook că a fost audiat de poliţişti, dar a susţinut că nu s-a întâlnit cu Sebastian Ghiţă în Serbia sau în altă parte. Consultantul politic le-ar mai fi spus poliţiştilor că l-ar fi văzut ultima dată pe Ghiţă înainte de a fugi. Presa a scris pe data de 15 martie că doi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române ar fi plecat în Serbia încă de la începutul lunii cu scopul de a colabora cu autorităţile sârbe pentru ca Sebastian Ghiţă să nu părăsească ţara.
Cercetat în cinci dosare penale
De altfel, Sebastian Ghiţă este trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. În total, Ghiţă a strâns pe numele lui cinci dosare penale. Ultimul dosar pe numele acestuia a fost deschis de procurori la sfârşitul lunii februarie.
În acest dosar, Ghiţă este acuzat de patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor şi de constituire de grup infracţional organizat.
Fostul parlamentar ar fi cerut bani unor firme IT pentru contracte ale căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenţia Naţională de Cadastru, Consiliile Judeţene Tulcea şi Braşov, dar şi Spitalul Judeţean Ploieşti.
„În perioada 2007 – 2015, Ghiţă Sebastian a solicitat tuturor reprezentanţilor firmelor mari din IT să achite procente de minimum 10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cât şi separat pentru intervenţii la factori politici şi la înalţi funcţionari din ministere, direcţii, structuri din subordinea ministerelor, agenţii, în sensul lansării şi de noi proiecte în domeniul IT. Practic, cine nu cotiza la Ghiţă Sebastian Aurelian nu putea câştiga proiecte în piaţa de IT, iar dacă totuşi le câştiga, atât semnarea contractelor, cât şi plăţile ulterioare aferente contractelor erau blocate până la momentul în care solicitările lui Ghiţă Sebastian erau onorate”.
Declaraţia îi aparţine unui martor cu identitate protejată, şi a fost dată în luna februarie, la DNA, în cel mai recent dosar deschis pe numele fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă (38 de ani). De altfel, în acest dosar care acum se află la Tribunalul Prahova, procurorii DNA cer emiterea celui de-al doilea mandat de arestare preventivă pe numele fostului parlamentar. Acuzaţiile: trafic de influenţă, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Procurorii acuză că fostul parlamentar ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii a două societăţi IT sume de bani cuprinse între 3 milioane de euro şi 10 milioane de euro, pentru a determina autorităţile să atribuie contracte de prestări servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii a acestor contracte.
Faptele ar fi fost comise de Ghiţă în calitate de reprezentant al firmelor sale, Asesoft şi Teamnet (2007-2012), dar şi din funcţia de deputat (2012-2014), iar sumele de bani ar fi fost transferate prin contracte fictive de pres-tări servicii IT, încheiate între societăţile IT şi firmele din grupul Asesoft/Teamnet.
Contractul „Cardul de Sănătate“
Martorii au declarat la DNA că Sebastian Ghiţă se lăuda că îşi poate exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la Agenţia Naţională de Cadastru, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, sau din diverse Consilii Judeţene cum ar fi cel din Tulcea sau din Braşov.
La aceştia ar fi ajuns prin intervenţii la oamenii politici cu greutate ai perioadei. Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, sau al foştilor miniştri Valeriu Tabără (Ministerul Agriculturii), Zsolt Nagy şi Valerian Vreme (Comunicaţii şi Societăţi Informaţionale), Eugen Nicolaescu (Sănătate), dar şi pe lângă alţi înalţi funcţionari, directori din CNAS, sau din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Un martor sub acoperire, care activează în piaţa contractelor IT, a dat un exemplu concret şi a adus ca dovezi mai multe documente financiare. Este vorba de o licitaţie organizată de CNAS, privind proiectul „Cardul de Sănătate”. Martorul a explicat că licitaţia a fost câştigată, în aprilie 2012, de firmele HP şi Novensis, iar Siveco România era subcontractor.
„Domnul Victor Ponta devine prim-ministru în mai 2012, iar domnul Ghiţă susţine că SC Siveco România SA nu va mai avea nicio problemă dacă va plăti sumele pe care le solicită de data aceasta, deci Ghiţă Sebastian vine din nou la SC Siveco România SA şi pretinde un alt milion de euro, insistând de data aceasta pe rapiditatea plăţii”, povesteşte martorul.
Acesta a explicat că o parte din bani a fost achitată, şi ar fi fost folosită în campania electorală. „Din câte cunosc, aceşti bani îi erau necesari pentru alegerile din acel an şi anume pentru susţinerea campaniei PSD. Din această sumă, îmi amintesc că a fost achitată suma de 450.000 euro pe care, din ce-am auzit, a spus că o va folosi pentru susţinerea campaniei lui Victor Ponta”, a mai povestit martorul sub acoperire. Alegerile prezidenţiale au avut loc în noiembrie 2014.
Un alt exemplu, priveşte o altă firmă, care a câştigat un contract tot cu CNAS.
„În anul 2013, UTI câştigă licitaţia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru implementarea proiectului privind «Fişa pacientului», iar la cererea lui Sebastian Ghiţă, proprietarul acestei firme îi remite lui Ghiţă Sebastian suma de 1.000.000 euro, atât pentru câştigarea acestei licitaţii, cât şi pentru buna desfăşurare a acestui proiect”, arată martorul sub acoperire.
Acesta a arătat la DNA că cei mai mulţi reprezentanţi ai marilor firme de IT erau condiţionaţi să-i dea bani lui Ghiţă pentru a primi contracte: „UTI, Romsys, Oracle şi multe altele, fiecare dintre aceste firme trebuind să contribuie cu sume similare către Ghiţă Sebastian pentru a primi proiecte viitoare”, punctează sursa citată.
Se încarcă comentariile...
