Scandalul cartelelor pre-pay. Ne afectează sau nu libertatea şi drepturile?

Cum sunt afectate drepturile şi libertăţile individuale, cetăţeneşti, de prezentarea cărţii de identitate la achiziţionarea cartelelor Pre Pay, în România, când, de ani buni, la noi se cere şi se utilizează datele cu caracter personal în diverse situaţii şi instituţii, mai ales în cele publice ale statului?

Inclusiv la RATB se cere cartea de identitate, în zonele de acces şi intrare în diverse unităţi, la porţi de companii, la intrarea în administraţii locale. La semnarea de contracte comerciale, companii multinaţionale, de stat sau SRL-uri, chiar şi la comerţul online. Exemplele pot continua la nesfârşit.

Într-o mulţime de locuri, justificat şi mai ales nejustificat, se solicită cartea de identitate în ţara noastră. Se face, în ciuda interdicţiei legale, trafic de date personale la greu, mai ales în campaniile electorale, când mulţi cetăţeni, în pofida voinţei, se trezesc că datele lor din buletin se regăsesc pe diferite liste de candidaţi, alături de semnătura falsificată. Oare, cum au afectat aceste prezentări şi înregistrări ale datelor personale de către instituţii şi persoane, autorizate sau nu să facă acest lucru, drepturile şi libertăţile individuale, cetăţeneşti? Şi mai trebuie văzut cum s-a reglementat această problemă în alte ţări europene şi care au fost efectele ei. Este evident că se fac multe abuzuri în România prin utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal, inclusiv fapte penale, dar de la ţânţar la armăsar este cale lungă.

Necesitatea reglementării situaţiei legislaţiei referitoare la achiziţionarea de cartele nenominale Pre Pay, lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, la sesizarea Avocatului Poporului, a stârnit numeroase conflicte de opinii în rândul celor pro şi contra prezentării cărţii de identitate la cumpărarea acestor cartele. Diferenţele de opinii au fost şi sunt încă, inclusiv în plan politic. În timp ce o parte susţine necesitatea prezentării actului de identitate, argumentând că acest lucru ajută la identificarea cumpărătorului pentru prevenirea pericolelor, în special al atentatelor teroriste, cealaltă tabără se opune pe motiv că îngrădeşte drepturile şi libertăţile individuale.

O perioadă de timp, după respingerea legii de CCR, luni în care nu s-a lucrat pentru punerea ei în concordanţă cu reglementările constituţionale, problema a rămas ca la gară, în aşteptare. Contextul atentatelor din Belgia, de zilele trecute, însă, a prilejuit repunerea pe tapet a acestei legi controversate chiar de către şeful Executivului:

„România e una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeana care încă vinde cartele PrePay fără un control de identitate. Înţeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele PrePay din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în Romania”, a spus premierul Dacian Cioloş la Pro TV. 

Această surprinzătoare declaraţie a prim-ministrului tehnocrat a fost scânteia care a aprins din nou scandalul legisaţiei cartelelor nenominale, mai ales că acesta a sugerat că astfel de cartele Pre Pay au fost utilizate pentru pregătirea atentatelor de la Bruxelles, fapt neconfirmat de SRI. Până astăzi, 29 martie 2016, la această oră, pe pagina oficială a SRI nu exista niciun comunicat referitor la faptul că astfel de cartele au fost cumpărate din ţara noastră şi utilizate la pregătirea atentatelor din Belgia. SRI, instituţie susţinătoare a acestei legi care, însă, a comunicat că astfel de cartele, achiziţionate din ţara noastră, ar fi fost folosite, nu se ştie de către cine şi în ce scop, în zone de conflict, cum ar fi Siria şi Irak.

Scandalul cartelelor nenominale a curprins şi societatea civilă, iar comentariile de pe forumuri reflectă acest lucru. Redau câteva mai jos:

„Ce au "libertatile si drepturile mele" cu o cartela pre-pay cumparata cu cartea de identitate. Eu nu am cumparat niciodata o cartela pre-pay, fiindca am abonament, de cand exista telefonie mobila. Dar daca ajung vreodata sa cumpar, prezentarea unui CI imi va limita drepturile? Numai banditii au nevoie sa-si acopere urmele.”

„Dar de ce nu cumperi paine tot cu buletinul? Sau poate benzina - sa zicem ca painea nu poate fi folosita in scop terorist, dar benzina bine-mersi poate fi. Cine anume catalogheaza un bun drept terorist sau nu? Daca am comis o infractiune, SRI-ul sau Politia pot cere un mandat de perchezitie si/sau retinere. Cat timp insa eu imi respect partea mea de angajament: de a respecta legile, atunci pentru ce anume trebuie sa imi prezint identitatea cand achizitionez un bun sau serviciu? La abonament iti dai numele si adresa ca sa te gaseasca in caz ca nu platesti factura. Dar cartela aceea e deja platita. Sa inteleg ca inainte de cartelele prepay nu au existat comploturi sau atacuri teroriste?”

„De ce ar folosi cineva o cartela pre-pay? Evident pentru a nu fi facuta legatura intre persoana cu nume prenume, serie de buletin si ce discuta persoana pe acea cartela pre-pay. De ce vrea SRI "cu buletinul"? Pentru ca munca DNA-ului se rezuma in ultima vreme la a face rezumate din convorbiri telefonice inregistrate de SRI. Ce e aia ancheta? Nu e nevoie - avem dovada. Fara buletin la pre-pay, coruptul nu poate fi adus in instanta - ba mai mult isi da pantalonii jos si le arata fundul la DNA. De ce folosesc pre-pay teroristii? Din aceleasi motive.Daca se cere buletin la pre-pay? Teroristii vor gasi alte metode. Dar coruptii, nu vor gasi si ei alte metode? De exemplu daca acum un an este o convorbire care poate incrimina pe cineva - acea convorbire este pastrata in baza de date a operatorului (si a SRI-ului). Daca vine coruptu cu buletinul sa isi inregistreze cartela, hatz pupaza! Cine mai foloseste cartele pre-platite? Evident cineva care are ceva de ascuns autoritatilor. Sau tinerii care nu au bani sa plateasca abonament. Sau bunica de la tara care tine telefonul doar ca sa o sune nepotii.Pana la urma, cred ca majoritatea celor care comenteaza au abonament. Nu faptul ca ni se ia ceva per-se deranjeaza. Ci faptul ca NI SE IA o LIBERTATE in numele SIGURANTEI.Si dupa cum bine stiti: cine renunta la libertate pentru siguranta va sfarsi si fara libertate si fara siguranta. Deoarece, odata ce controlul va fi obţinut la cartele (şi WIFI), vor vrea şi mai mult. Din ce în ce mai mult. Până intră la tine în casă şi îţi pun camera de luat vederi - pentru siguranţa ta evident - să nu te calce hoţii. Diferenţa între comuniştii de ieri şi ăştia de azi este că cei de ieri considerau individul obligat să îşi cedeze proprietăţile statului pe care le administra la comun. Cei de azi consideră individul o proprietate a statului. Şi evident, ca orice proprietate, trebuie verificată şi apărată. Nu?”

„Premierul Ciolos oare a dori sa lase o urma in administratia romaneasca aducandu-si si dumnealui contributia la adoptarea legii cartelor pre-pay? Observati ca o astfel de situatie este o incalcare a drepturilor cetatenilor prin obligarea acestora de a pune niste date personale la dispozitia unor agenti economici pe motiv ca de la astia ar putea achizitiona niste cartele si niste "teroristi"? Observati ca la Bruxelles "teroristii" s-au deplasat si cu taxiul ? Considerati ca acesta ar fi un motiv suficient pentru ca sa va lasati datele personale si atunci cand circulati cu taxiul?”

„Pe unde au intrat toti refugiatii in UE pana acum? Pe ruta BALCANICA. In toate tarile de pe ruta balcanica, GRECIA, MACEDONIA, SERBIA, UNGARIA, cartelele PREPAY se vand la fel ca in Romania, fara buletin sau carte de identitate. De unde a tras SRI concluzia ca acele cartele Prepay sunt din Romania si nu din Grecia, nu din Ungaria? Nu pot sa cred ca toate tir-urile de rosii cu pesticide din Turcia veneau in Romania ca sa aduca rosii, ci veneau sa cumpere cartele prepay in schimbul rosilor!Doamne, mare tie gradina!”

„In Spania prin 2002 s-a introdus obligativitatea ca astfel de cartele sa fie date cu nominalizarea persoanelor care le cumparau. E simplu de tot si normal sa fie asa. Daca se declanseaza o bomba cu ajutorul unui telefon se va sti carei persoane ii apartinea respectiva cartela. Ma surprinde faptul ca Romania mai bajbaie, dupa 14 ani, sa introduca astfel de legi.”