Reacţia conducerii MŢR în scandalul proiecţiei filmului cu tematică gay: Nu dorim să fim transformaţi în terenul minat al unor confruntări ideologice

Foto: Tudor Giugiu Facebook

Conducerea Muzeului Ţăranului Român a reacţionat în privinţa scandalului legat de întreruperea proiecţiei unui fim despre comunitatea LGBT. Reprezentanţii instituţiei au transmis că nu doresc să fie „transformaţi în terenul minat al unor confruntări care ţin mai degrabă de ideologie decât de credinţă.“

Redăm mai jos comunicatul integral transmis de directorul interimar al instituţiei Liliana Passima:

După 28 de ani…

Astăzi, Muzeul Ţăranului Român împlineşte 28 de ani. O poveste frumoasă cu oameni porniţi să redezvăluie frumuseţea lumii ţărăneşti, clădind mai apoi un dialog viu cu formele actuale ale culturii urbane. Ne-am fi dorit ca acest eveniment să fie promovat către public de toată media scrisă şi audiovizuală pe măsura importanţei sale. Din păcate, trebuie să alăturăm invitaţiei noastre şi un răspuns cu privire la incidentul creat ieri, 4 februarie 2018, la Cinema Muzeul Ţăranului, prin care dorim să precizăm poziţia MNŢR.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român este o instituţie culturală de prim rang în contextul lumii muzeale româneşti şi europene care, prin programul său expoziţional şi al acţiunilor culturale realizate, organizate în parteneriate sau găzduite de-a lungul timpului, a propus o perspectivă vie asupra tradiţiei şi a fenomenelor corelate acesteia, chestionând şi valorificând sub diverse forme şi expresii culturale teme majore ale culturii ţărăneşti şi urbane. Preocuparea constantă de a documenta şi valoriza problematica lumii şi a societăţii tradiţionale în relaţie directă cu cea a culturii urbane este deja o marcă a muzeului nostru şi expoziţiile, acţiunile culturale, conferinţele, publicaţiile de specialitate ale editurii noastre sunt o mărturie în acest sens.

De peste zece ani, prin înfiinţarea Cinema Muzeul Ţăranului, MNŢR a iniţiat un proiect cultural de anvergură, deschis publicului ca o activitate conexă, cu rol de formator cultural şi de dezbatere de idei şi teme dintre cele mai reprezentative ale fenomenului cinematografic naţional şi internaţional, fiind gazda celor mai importante festivaluri româneşti şi internaţionale (premierele celor mai bune producţii cinematografice româneşti, Les films des Cannes, Docuart, Kinodisseea, Next, Astra film, Culese din Balkani, Săptămâna Filmului Maghiar, British Documentary, Audience Award, Dakino, Festivalul Filmului European etc.).

Trebuie să menţionăm caracterul cultural al CMT, al cărui sprijin financiar de la Europa Cinemas a impus o calitate a proiecţiilor cinematografice oferite publicului, proporţia covârşitoare a filmelor fiind dedicată documentarelor antropologice şi etnologice, a filmelor de artă, a filmelor care tratează probleme psiho-socio-culturale, a filmelor pentru tineri. Unele dintre acestea au produs dezbateri reale asupra problemelor şi dramelor contemporane, contribuind la o cunoaştere mai profundă a societăţii actuale.

„Nu putem fi de acord cu tipul de manifestare precum cea petrecută ieri seară“

În acest sens, ne-am apropiat un public format în mare parte din studenţi, tineri, specialişti şi doritori de a consuma acte culturale într-o atmosferă prietenoasă, deschisă interogaţiilor intelectuale şi ale dialogului productiv. Nu putem fi de acord cu tipul de manifestare precum cea petrecută ieri seară, din mai multe motive. În primul rând, am mizat întotdeauna pe decenţa, conduita şi pregătirea intelectuală a publicului nostru spectator, indiferent de apartenenţele legate de religie, sex, mediu etc. În al doilea rând, dreptul la vizionare a unui film nu poate fi încălcat de unii spectatori în detrimentul celorlalţi. Şi mai grav, cei care nu sunt de acord cu conţinutul unui film nu au dreptul legal de a agresa verbal sau de orice altă natură pe ceilalţi spectatori, plătitori de bilet şi aceştia la rândul lor. Dacă cei implicaţi doreau să protesteze legal ar fi putut să o facă în faţa instituţiei, păstrându-se în limitele permise de lege. Pe de altă parte, există astăzi suficiente mijloace de a-ţi arăta dezacordul în probleme care ţin de subiecte care pot crea divergenţe de opinie. O modalitate de a dezbate în mod real filmul ar fi fost o discuţie la finalul proiecţiei, în care am fi putut eventual găsi răspuns la întrebări precum: unde se termină arta şi începe propaganda, de care filmul este acuzat. Cu siguranţă puteau fi dezbătute o mulţime de alte probleme pe care filmul le pune: cât de pregătită şi disponibilă este o societate actuală pentru rezolvarea unor probleme sociale acute care au impact în special asupra generaţiilor tinere.

În mod nefericit, protestatarii de ieri, ca şi cei de acum 5 ani, nu au văzut în MŢR un loc al dezbaterii, ci un instrument de propagandă religioasă, făcând un real deserviciu atât imaginii muzeului, ca instituţie publică, cât şi principiului toleranţei pe care religia creştină îl propune ca mod de viaţă. Ne pare rău să constatăm că modul de comportament al contestatarilor a fost generat de confuzia în a ataşa unei instituţii publice de cultură o misiune pe care îndeobşte o au cultele religioase.

Ne afirmăm cu această ocazie dorinţa de a nu fi transformaţi în terenul minat al unor confruntări care ţin mai degrabă de ideologie decât de credinţă. Misiunea muzeelor este înainte de toate o invitaţie la descoperire, reflecţie şi participare adresată fiecăruia dintre noi fără a restricţiona actul cultural şi libertatea de conştiinţă.

Nu în ultimul rând, ne cerem scuze spectatorilor de ieri seară cu regretul de a le fi prilejuit un moment atât de neplăcut şi îi asigurăm că acest tip de incidente nu se vor mai repeta. Reprogramarea proiecţiei va fi anunţată ulterior.

Film propus de Franţa la premiile Oscar

Mai multe persoane au întrerupt duminică seară proiecţia filmului "120 BPM/bătăi pe minut", considerând că tema legată de homosexuali nu este potrivită cu cinematograful MŢR, văzut ca un spaţiu "sacru". Ei au cântat imnuri bisericeşti şi au afişat icoane, steaguri şi un banner cu inscripţia "Soros, leave them kids alone". Filmul, regizat de Robin Campillo, a fost recompensat cu marele premiu al juriului la Cannes 2017 şi a fost propus de Franţa pentru o nominalizare la premiile Oscar.