Proiectul Alinei Gorghiu, criticat de asociaţiile magistraţilor. Modificarea Codurilor penale în vremea pandemiei slăbeşte autoritatea legii

Două asociaţii ale magistraţilor cer deputaţilor să respingă propunerea legislativă depusă de senatorul Alina Gorghiu care prevede modificarea codurilor penale şi a regimului de executare a pedepselor. Magistraţii afirmă că proiectul de lege slăbeşte sistemul în loc să-l întărească, are evidente elemente de neconstituţionalitate şi conţine numeroase contradicţii şi neconcordanţe.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, luând act de noile iniţiative de modificare a Codului penal, a Codului de procedură penală şi a legii privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în procesul penal, referitoare, în principal, la posibilitatea executării pedepsei închisorii la domiciliu, îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu proiectul legislativ aflat în dezbatere parlamentară”, au transmis cele două asociaţii ale magistraţilor.

Potrivit semnatarlor documentului, „demersul legislativ actual reprezintă încercarea nereuşită de transpunere în legislaţia penală internă a unor dispoziţii consacrate în legislaţia unor democraţii europene avansate în materia executării pedepsei închisorii, insuficient adaptate la realităţile din România, care se poate constitui în sursa unor dificultăţi de aplicare a legii din partea instanţelor şi parchetelor, sistemului de probaţiunile şi sistemului penitenciar din ţara noastră”.

Necesitatea şi oportunitatea, nejustificate

„Subscrisele constată cu regret că nici actualul proiect legislativ nu are la bază considerente de oportunitate şi necesitate, contribuind la diminuarea rolului exemplificativ al pedepsei şi fiind de natură a determina o creştere alarmantă a unor infracţiuni pe care actualul context de împrejurări din ţara noastră le favorizează. Posibilitatea executării la domiciliu a pedepselor ce nu depăşesc 7 ani închisoare, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, face ca statul român să nu îşi poată îndeplini rolul de apărare a unor valori fundamentale protejate prin Constituţie, în contextul în care limitele speciale ale pedepselor au fost reduse pentru cele mai multe din infracţiunile contra patrimoniului şi multe altele incriminate prin Codul penal şi legile speciale”, au mai transmis asociaţiile magistraţilor.

Potrivit acestora, modificările legislative preconizate, din pricina altor modificări de substanţă aduse Codului penal, „se îndepărtează, astfel, de la scopul şi funcţiile pedepsei, dar şi de la standardele statului de drept consacrate prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”.

Magistraţii enumeră mai multe aspecte tehnice, de natură a ridica probleme de constituţionalitate şi oportunitate a demersului legislativ, printre care faptul că vine în continuarea altora, similare, declarate deconstituţionale.

„Noua legislaţie penală a redus semnificativ pedepsele pentru imensa majoritate a infracţiunilor; aceasta, coroborat cu limita de 7 ani pentru aplicarea celor 2 instituţii a căror introducere se doreşte, va conduce la o posibilă foarte extinsă sferă de aplicare, cuprinzând atât infracţiuni grave (spre exemplu tâlhăria, constituirea unui grup infracţional organizat) sau foarte frecvente (spre exemplu furtul) a căror combatere trebuie realizată foarte ferm, legea penală fiind oricum slăbită în acest domeniu prin alte măsuri legislative anterioare (spre exemplu, admiterea posibilităţii împăcării la furt). Nu există un studiu de impact privitor la modalitatea în care astfel de măsuri ar putea produce un efect favorabil în acest context, specificul infracţionalităţii naţionale neputând fi ignorat”, au mai transmis magistraţii.

În contradicţie cu situaţia actuală

„În condiţiile stării de urgenţă, consolidarea, iar nu slăbirea autorităţii legii penale, este esenţială. Întrucât resursele serviciilor de probaţiune şi ale organelor de ordine publică şi care asigură implementarea efectivă a legii sunt oricum limitate şi cantonate în cu totul altă direcţie la acest moment, afectarea autorităţii legii penale prin diminuarea efectului disuasiv şi de prevenţie generală nu poate fi decât nefastă, iresponsabilă şi contradictorie. Astfel, este de observat şi faptul că, deşi recent legiuitorul a modificat conţinutul incriminării infracţiunii de zădărnicire a răspândirii bolilor, noile instituţii sunt pe deplin aplicabile şi acestei infracţiuni (ca şi falsului în declaraţii), astfel că încălcarea măsurilor stării de urgenţă, cu caracter penal, nu mai poate fi combătută ferm şi eficient”, mai arată magistraţii.

Aceştia afirmă că „proiectul se dovedeşte a conţine numeroase contradicţii şi neconcordanţe, cu efecte grave în funcţionarea practică”.

Asociaţiile semnatare spun că „noile modificări legislative tind, aşadar, către instituirea unor standarde mult mai scăzute în planul eficienţei legislaţiei penale, înlăturându-se obligaţia pozitivă a statului de da o reală eficienţă unor obligaţii asumate prin Constituţie şi lege, dar şi printr-o serie de convenţii internaţionale la care România este parte şi care se reflectă în politicile în materie penală de la nivel european”.

Camera Deputaţilor are ultimul cuvânt

„În concluzie, considerăm proiectul adoptat în procedură de urgenţă ca fiind nu doar afectat de vicii serioase de constituţionalitate, privind nerespectarea exigenţelor statului de drept în combaterea fenomenului infracţional, a calităţii pe care trebuie să o îndeplinească legea penală, a competenţelor şi instituţiilor judiciare penale etc., dar şi extrem de dăunător şi periculos, atât pe fondul general al slăbirii autorităţii legii penale, prin măsurile succesive dispuse de la intrarea în vigoare a noului Cod şi până în prezent, şi cu atât mai grav în actualul context, al pandemiei şi al stării de urgenţă declarate pe teritoriul naţional, când stricta respectare a normelor penale trebuie să se constituie într-un imperativ absolut pentru destinatarii acestor norme. Pentru aceste motive, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită în mod imperios respingerea proiectului de lege aflat în prezent în dezbatere parlamentară, considerând că acesta nu răspunde dificultăţilor actuale cu care România se confruntă, fiind promovat într-o perioadă critică pentru ţara noastră, în absenţa oricăror dezbateri publice reale”, au mai transmis cele două asociaţii.

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul PNL Alina Gorghu şi vehement criticat, a fost adoptat de Senat în 31 martie, cu 128 de voturi „pentru” şi două abţineri. Proiectul a fost trimis la Camera Deputaţilor pentru dezbatere.