Investigatori ai Centrului pentru Siguranţa Aviaţiei Civile fac noi cercetări în zona în care s-a produs accidentul aviatic din Munţii Apuseni
0Investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) s-au dus duminică în zona în care pe 20 ianuarie s-a prăbuşit avionul medical în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi o studentă la medicină. Investigatorii încearcă să afle dacă din zona unde aeronava a aterizat forţat se puteau emite semnale pe baza cărora să fie localizată epava.
Potrivit unor surse apropiate anchetei în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, citate de Mediafax, investigatorii CIAS încearcă să afle dacă zona în care s-a prăbuşit avionul permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava.
Totodată, investigatorii vor să stabilească şi dacă aparatura avionului funcţiona corespunzător sau zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbuşit.Procurorii Parchetului General au dispus, în cazul accidentului aviatic care a avut loc luna trecută în Munţii Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.
Aceştia au precizat că urmează să fie audiate persoanele care au coordonat zborul şi operaţiunile de alarmare, localizare şi căutare a victimelor.
Adrian Iovan şi Aurelia Ion, morţi în urma accidentului
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs pe 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 2 februarie, după şedinţa CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament şi nici dreptul legal.
Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce priveşte cererea de demitere a directorului Serviciului.
Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta şi discutată în şedinţa CSAT.
Şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că, din puntul său de vedere, cuprins şi într-un raport al ministerului, este o "speculaţie" afirmaţia potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.
Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvenţa de 406 MHz şi putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.
Ramona Mănescu a arătat că mai există o investigaţie în curs a CIAS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care va stabili cauzele accidentului.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Procurorii Parchetului General au dispus, în cazul accidentului aviatic care a avut loc luna trecută în Munţii Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Aceştia au precizat că urmează să fie audiate persoanele care au coordonat zborul şi operaţiunile de alarmare, localizare şi căutare a victimelor.
La 17 zile de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, chirurgul Radu Zamfira spus joi, în emisiunea „Adevărul Live“, că nu se consideră un erou. Trusa de prim ajutoraflată în aeronava medicală nu i-a fost de folos pentru a-i îngriji pe colegii răniţi.
Angajaţii ROMATSA ar fi primit, în două rânduri, un set de coordonate de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba şi Cluj. Cu toate acestea însă, aceştia nu au putut să gestioneze formatul coordonatelor primite, potrivit unui raport realizate de Ministerul Transportului.
Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni
Ministrul Transporturilor a ignorat Hotărârea de Guvern care o plasează pe Ramona Mănescu în fruntea listei celor obligaţi să se ocupe de accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Apărarea ei a fost un Ordin de ministru, normă inferioară unei HG.
Dosarul în care este cercetat accidentul din Apuseni a fost preluat de procurorii militari. Aşa a anunţat procurorul şef al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, care a adăugat că în cazul accidentului există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor miniştri”. Ancheta arată că, în ziua tragediei, informaţiile primite de pe telefonul din reţeaua Orange al medicului Zamfir au fost folosite de angajaţii de la ISU abia după două ore.
Doctorul Sorin Ianceu, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din Munţii Apuseni, a explicat că într-unul din apelurile sale date la 112 i-a explicat operatorului locul exact în care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan.
Aleşii vor ancheta activitatea STS, după accidentul aviatic din Apuseni
Comisia de Apărare din Senat va ancheta modul în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a gestionat cazul accidentului din Apuseni.
La două săptămâni de la tragedia aviatică din Apuseni, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a făcut publice "coordonatele" transmise de unul dintre supravieţuitorii accidentului, doctorul Radu Zamfir, susţinând că reprezentau de fapt „ ora afişată pe telefonul mobil”.
Raportul Inspectoarutului de Urgenţă Cluj pe 2013 a fost prezentat, joi dimineaţă, de către şeful ISU Cluj, Dorin Ungur. Prezent la conferinţa de presă a fost şi Ioan Rus, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Cluj.
Radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează Statul Major al Forţelor Aeriene.
Lecţia de orientare pe înţelesul tuturor
La ştirile de dimineaţă am auzit ceva incredibil: „autorităţile nu au ştiut să interpreteze corect coordonatele geografice” ale locului unde s-a produs accidentul aviatic. Îmi vine greu să cred că noţiunile care se învaţă la geografie în clasa a V-a sau în clasa a IX-a nu sunt ştiute de către cei puşi să gestioneze situaţii de urgenţă.