Magistrat, despre decizia CCR în cazul „Belina“: „Ce treabă are Senatul cu un posibil conflict între Guvern şi autoritatea judecătorească? ”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătorul Horaţius Dumbravă, fost membru al CSM, arată că magistraţii Curţii COnstituţionale ar trebu să tranşeze situaţia dacă un „actor constituţional” poate sesiza CCR cu un conflict juridic care, de fapt, nu îl priveşte. El face trimitere la cazul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a sesizat CCR cu un posibil conflict juridic dintre Guvern şi Ministerul Public.

CCR a respins ieri sesizarea depusă de către preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în legătură cu Dosarul Belina, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern. Curtea afirmă că hotărârile de Guvern invocate în acest dosar pot face obiectul cercetării penale. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. 

Horaţius Dumbravă a explicat, într-o postare pe facebook, că este bine că CCR a tranşat pe fond problema. „Preocupat cu atacuri publice îndreptate împotriva unor reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti, atacuri care subminează independenţa justiţiei, preşedintele Senatului a ridicat miza prin sesizarea CCR asupra unui conflict între autorităţi publice, constituţionale, altele decât cea pe care o reprezintă”, precizează magistratul. 

Horaţius Dumbravă arată că preşedintele Senatului nu poate sesiza un conflict juridic între alte puteri ale statului, altele decât cea pe care o reprezintă. „Mai devreme sau mai târziu CCR ar trebui să se pronunţe asupra unei astfel de abordări din partea unui actor constituţional”, susţine magistratul.

Postarea lui Horaţius Dumbravă

„Cum s-a aflat în treabă preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Dar şi domnul ministru Toader 

Ieri, 23 noiembrie 2017, Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Senatului constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi D.N.A., pe de altă parte.

Se pare că CCR a soluţionat pe fond pretinsul conflict, şi anume că cele două hotărâri de Guvern, obiect al sesizării, sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale.

Într-un fel, e bine că CCR a tranşat pe fond problema. Ar fi fost mult prea mult ca şi în cazul unor acte administrative organele de urmărire penală să asiste pasiv la posibile nelegalităţi/acte de corupţie.

Preocupat cu atacuri publice îndreptate împotriva unor reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti, atacuri care subminează independenţa justiţiei, preşedintele Senatului a ridicat miza prin sesizarea CCR asupra unui conflict între autorităţi publice, constituţionale, altele decât cea pe care o reprezintă. 

Mie mi se pare evident că preşedintele Senatului nu poate sesiza un conflict juridic între alte puteri ale statului, altele decât cea pe care o reprezintă. Art. 1 alin. 4 din Constituţia României prevede clar separaţia puterilor în stat – legislativă, executivă şi judecătorească – aşa încât art. 146 lit. e din Constituţie (ce se referă la soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile statului) trebuie interpretat în această cheie.

De altfel, din întreg ansamblul dispoziţiilor constituţionale rezultă că cele trei autorităţi publice au reglementări partajate şi funcţiuni diferite (Titlul III, cap. 1 din Constituţie, Parlamentul are ca principală funcţie legiferarea; cap. 3, Guvernul, ce are ca atribuţie, printre altele, de a exercita conducerea generală a administraţiei publice – despre asta e vorba în cele două hotărâri de Guvern – şi cap. 6, autoritatea judecătorească).

Or, ce treabă are Senatul României cu un posibil conflict între Guvernul României şi autoritatea judecătorească? Nu ştiu dacă o astfel de excepţie a fost invocată în faţa CCR, sunt curios. Dar mai devreme sau mai târziu CCR ar trebui să se pronunţe asupra unei astfel de abordări din partea unui actor constituţional. Chiar dacă art. 146 lit. e din Constituţie îl enumeră şi pe preşedintele Senatului printre cei care poate sesiza CCR în cazul unui posibil conflict juridic de natură constituţională, totuşi, pentru a preîntâmpina abuzuri procesuale cum a fost cel de faţă, CCR va trebui să tranşeze când şi dacă un actor constituţional poate sesiza CCR cu un conflict juridic care, de fapt, nu priveşte autoritatea constituţională din care face parte şi pe care o reprezintă.

Domnul Toader, pe de altă parte, a prezentat în faţa CCR, cel puţin aşa rezultă din relatările mass – media de la faţa locului, cum că acest conflict ar purta între instanţele de contencios administrativ şi o structură a Ministerului Public. Dacă aşa este, apărarea Guvernului, a cărui „avocat” a fost domnul ministru al justiţiei, ar deschide o altă discuţie necesar a fi lămurită: poate exista un conflict juridic de natură constituţională în interiorul aceleiaşi autorităţi publice? E ca şi cum, spre exemplu, în procesul de guvernare Ministerul Finanţelor Publice ar fi în conflict cu Ministerul Educaţiei Naţionale pentru că educaţia este subfinanţată cronic. Ar fi interesant, nu?, să intervină CCR? Poate ar tranşa acordarea acelui 6% din PIB pe care Legea nr. 1/2011 îl prevede imperativ la art. 8, prevedere nerespectată de Ministerul Finanţelor Publice ...”

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite