INTERVIU Explicaţiile furtunii devastatoare de la Timişoara: au fost nori înalţi de 13.000 de metri
0
Vijeliile care au măturat duminică vestul şi centrul ţării şi s-au soldat cu opt morţi şi peste 100 de răniţi, nu puteau fi anunţate cu mult timp înainte, fenomenul desfăşurându-se în timp real. Aşa susţine directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”. Frontul atmosferic neobişnuit de violent s-a format în Bosnia Herţegovina, susţine specialista.
Adevărul: Cum se emit avertizările meteorologice pentru astfel de fenomene?
Florinela Georgescu: Avertizările pentru fenomene meteorologice severe imediate sunt emise pentru manifestările de vreme cu urmări periculoase care urmează a se desfăşura din momentul emiterii acestor avertizări până la intervale de trei-şase ore. Ele se referă cu precădere la fenomenele meteo a căror evoluţie este deosebit de periculoasă şi care nu au putut fi prognozate cu mult timp înainte, mai ales din punct de vedere al localizării zonei în care intensitatea maximă a acestor fenomene urmează a se manifesta. De aceea, fenomenele de acest gen sunt supravegheate, sunt urmărite cu ajutorul imaginilor satelitare. Deci e clar că totul se petrece în timp real.
Cât de important este să urmărim buletinele meteo?
Este foarte important să facem acest lucru zi de zi, seară de seară, la televizor, pentru că acolo putem afla că mâine, de exemplu, vremea va fi instabilă într-o anumită zonă a ţării. Acesta poate fi un prim semnal de alarmă, după care în perioada în care această prognoza generală ne indica posibilitatea unei vremi instabile, în ziua respectivă suntem mai atenţi dacă se emit avertizări pentru fenomene meteo severe imediate. Repet, acest gen de avertizare nu poate fi emisă cu mai mult timp înainte pentru că, în principal, urmărim maximul de intensitate al respectivului fenomen sever iar această localizare nu poate fi realizată decât cu radarul.
Cum aţi caracteriza fenomenele de duminică din Vestul ţării?
Am asistat la manifestări deosebit de severe ale vremii, la scară mai mare ele s-au asociat unui front atmosferic dezvoltat din Bosnia-Herţegovina, peste Serbia, peste Ungaria şi mai sus, înspre Nord. Acest front atmosferic a traversat rapid şi partea de vest şi de centru a ţării noastre.
Imagini cu furtuna din Belgrad
Pe acest front au fost zone în care norii s-au dezvoltat foarte mult pe verticală, au fost nori a căror bază era foarte jos, la 500 - 600 de metri, şi aici mă refer la norii chiar de deasupra oraşului Timişoara.
Pe de altă parte, vârful norilor era foarte sus, la 10.000 - 13.000 de metri, conform măsurătorilor acţionate cu radarul meteo. Astfel de formaţiuni noroase au asociaţi curenţi ascendenţi şi descendenţi deosebit de puternici. Cei ascendenţi au fost responsabili de ridicarea de la sol a diverselor obiecte. În schimb, cei descendenţi sunt cei mai periculoşi, ei reprezintă de fapt aerul rece care coboară brusc către sol şi care, odată ajuns la sol, se manifestă ca un vânt, în general, unidirecţional. El nu are neaparat acea rotire specifică tornadelor, dar este un vânt extraordinar de puternic.
Cu ce viteză a suflat vântul în ziua de duminică?
Vitezele înregistrate la staţiile meteo au fost de 90 - 100 şi chiar peste 100 de kilometri pe oră. Manifestările au fost foarte rapide, şi după cum spun şi martorii, totul s-a petrecut în zece minute. Din păcate, aceste manifestări sunt urmate de efecte absolut nedorite. În general, oraşele mari sunt vulnerabile la furtunile cărora li se asociază intensificările de vânt din nenumărate motive.
Imagini cu furtuna din Timiş
Care sunt acestea?
În primul rând, tindem într-un oraş mare să nu mai fim atenţi la tot ce ne poate pune în pericol. Am văzut ce a zburat: au zburat panouri publicitare, acoperişuri care sunt convinsă că nu erau chiar foarte bine fixate, au zburat pomi. În general, trebuie să fim foarte atenţi la nivel personal. De fiecare dată spunem că avertizările meteorologice pentru fenomene periculoase imediate au rolul de a proteja viaţa. Pentru că sigur, putem fi întrebaţi: <<La ce mă mai anunţi cu două minute înainte?>>. Te anunţ pentru că pot să precizez exact zona care va fi cea mai lovită şi în acele două minute nu mai poţi să protejezi proprietăţile dar îţi poţi proteja viaţa.
Ce fel de aparatură aveţi la dispoziţie?
Ce s-a întâmplat ieri nu are nicio legătură cu aparatura. Suntem foarte bine dotaţi pentru a supraveghea astfel de manifestări, ca dovadă faptul că avertizările meteo au fost date imediat ce fenomenele meteo au început să se dezvolte. În mai puţin de 36 de ore au fost emise 47 de avertizări pentru fenomene severe imediate, dintre care 12 Cod portocaliu. Acest gen de eveniment din păcate nu a putut fi prognozat cu materialele clasice, respectiv modelele numerice cu care realizăm prognozele meteorologice pe durată mai lungă şi atunci, aşa cum este practica internaţională, acest fenomen foarte sever cu dezvoltare explozivă a fost supravegheat şi prognozat, gestionat, cu ajutorul radarelor meteorologice şi a imaginilor satelitare. România are o reţea radar foarte performantă, este membră a organizaţiei europene de sateliţi meteorologici, deci am avut la dispoziţie absolut toată informaţia pe care puteam să o avem şi să o folosim într-o astfel de situaţie.
La ce să ne aşteptăm în următoarele zile?
Trecerea acestui front a avut ca urmare o scădere a temperaturilor din partea de vest şi din centru a ţării. Este masa de aer care, de câteva zile bune, a adus o vreme foarte rece în Europa Centrală. Pe viitor, se va răci şi la noi. Treptat, aerul rece va cuprinde şi partea de sud şi de est a teritoriului, vor fi ploi, vor fi şi manifestări de instabilitate. Trebuie să fim foarte atenţi la prognozele meteo. Deja zilele de miercuri, joi, vineri, vor fi cu ploi în mare parte a ţării şi cu temperaturi din ce în ce mai scăzute. E foarte posibil ca weekendul viitor să aducă temperaturi şi cu 15 grade mai scăzute decât cele înregistrate în aceste zile.
Ne-am mai confruntat cu astfel de fenomene?
Da, dar ceea ce evidenţiază episodul pe care l-am traversat a fost faptul că au fost afectate multe oraşe mari, motiv pentru care a fost şi foarte mediatizat. Din nefericire, urmările au fost foarte severe, dramatice. Însă astfel de fenomene se întâmplă în fiecare vară, există cel puţin un astfel de fenomen. În 2016 a fost o furtună în judeţul Mureş când stâlpii de tensiune au fost contorsionaţi, anul acesta în iulie o furtună a afectat o tabără de corturi. De regulă, vara, în sezonul cald, furtunile pot avea astfel de consecinţe. Neobişnuit e faptul că au fost afectate multe oraşe, pe de altă parte e explicabil pentru că frontul a traversat jumătate din ţară. Remarcabil este şi faptul că am avut o astfel de manifestare la jumătatea lunii septembrie.
Se încarcă comentariile...
