De ce a decis Curtea Constituţională că funcţionarii penali trebuie suspendaţi

Curtea Constituţională (CCR) a decis: funcţionarii publici trimişi în judecată nu vor avea voie să mai vină la serviciu până ce judecătorii nu vor da în cazul lor o sentinţă definitivă. CCR a stabilit că abrogarea de către Parlament a paragrafului de lege care prevede suspendarea raportului de muncă al funcţionarului judecat contravine principiului statului drept.

Sesizarea CCR fusese făcută de către preşedintele Klaus Iohannis, care le-a cerut judecătorilor să se pronunţe asupra modificărilor făcute de Parlament asupra Legii 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

Cocret, Senatul şi Camera Deputaţilor au aprobat, pe rând, anul trecut, modificarea Statutului funcţionarilor publici, astfel încât suspendarea raportului de serviciu în cazul funcţionarului public trimis în judecată să nu mai fie obligatorie ca până acum, ci opţională. Mai exact, aleşii hotărâseră că funcţionarii publici se pot prezenta la serviciu chiar dacă au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni grave precum infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, ori fapte de corupţie.

„Ping-pong“ cu statutul funcţionarilor

Trimisă spre promulgare la preşedinte, legea a fost întoarsă în Parlament pentru reexaminare. Pe 25 noiembrie anul trecut însă Camera Deputaţilor a retrimis-o preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării, în aceeaşi formă ca prima oară. Atunci Iohannis a decis să solicite arbitrajul Curţii Constituţionale.

Şeful statului argumenta că actul normativ diminuează standardele de integritate şi afectează încredere cetăţenilor în instituţii. Magistraţii CCR au explicat de ce modificarea adusă legii de către parlamentari este neconstituţională.

„Prin abrogarea măsurii administrative a suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, în cadrul unui proces penal, în ceea ce priveşte persoanele care au calitatea de funcţionari publici, se creează un privilegiu, contrar prevederilor Constituţiei. Mai mult, posibilitatea lăsată acestor persoane de a continua să exercite prerogativele de funcţionari publici, cu toate drepturile şi responsabilităţile pe care exerciţiul autorităţii de stat le implică, în condiţiile în care s-ar afecta activitatea şi imaginea publică a autorităţii, contravine principiului statului drept şi principiului supremaţiei Constituţiei şi al obligativităţii respectării legilor, consacrate de art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, şi vulnerabilizează încrederea cetăţenilor în autorităţile statului“, au arătat judecătorii constituţionali.

CCR a mai atras atenţia că prezenţa în acelaşi acelaşi articol de lege a două soluţii legislative contradictorii determină caracterul ambiguu al textului.

„Dispoziţiile art.I pct.14 din legea supusă controlului de constituţionalitate introduc posibilitatea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de a delega autorităţilor sau instituţiilor publice, în condiţiile legii, prin ordin al preşedintelui, competenţa de a organiza concursuri de recrutare şi promovare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie, a funcţiilor publice de conducere de şef serviciu şi şef birou, precum şi a funcţiilor publice specifice asimilate acestora. Or, în condiţiile în care ANFP nu are competenţa proprie în organizarea unor astfel de concursuri, ea nu poate delega o competenţă pe care nu o deţine. Mai mult, întrucât autoritatea sau instituţia publică are competenţa organizării acestor concursuri în temeiul legii, această competenţă nu îi poate fi delegată printr-un act administrativ al preşedintelui ANFP. Prin urmare, prezenţa în acelaşi act normativ (acelaşi articol) a două soluţii legislative contradictorii determină caracterul ambiguu al textului, împrejurare de natură a contraveni principiului legalităţii consacrat de art.1 alin.(5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei“, mai arată judecătorii.

Parlamentul face ce vrea

Analiştii spun că decizia CCR, deşi importantă, nu-i va împiedica pe parlamentari să încerce şi altă dată iniţierea unor legi neconstituţionale.

„Decizia Curţii Constituţionale pe această speţă este una importantă. Din păcate, aceasta nu va descuraja prea mult Parlamentul în demersuri similare pe care ar putea să le facă în viitor. În momentul de faţă, majoritatea parlamentară se consideră legitimă să facă legi despre justiţie aşa cum doreşte, în urma rezultatelor de la alegerile parlamentare, excluzând din dezbatere pe oricine altcineva. Dezbaterile pe seama diferitelor modificări ale legilor au fost doar nişte simulări“, a declarat, pentru „Adevărul“, analistul politic Adrian Zăbavă.

 Pe de altă parte, analistul remarcă inconsecvenţa Curţii Constituţionale în deciziile pronunţate pe  alte speţe care privesc combaterea corupţiei.

„Nu putem face abstraţie de faptul că CCR, în momentul de faţă, nu este consecventă în deciziile sale din perspectiva continuării luptei anticorupţie. Demersurile coaliţiei care formează majoritatea parlamentară pentru slăbirea luptei anticorupţie sunt atât de multe, încât cu siguranţă Curtea Constituţională va mai fi chemată să dea verdicte“, a mai spus Adrian Zăbavă.   

Cine intră în categoria funcţionarilor publici

Potrivit legislaţiei, funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică, iar raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire. Funcţionarii publicii se împart în trei categorii, legea făcând distincţie între funşiile de conducere şi cele de execuţie. Primele sunt funcţiile  din aparatul Guvernului şi al Parlamentului: de conducere (secretar general al Guvernului, secretar general din ministere, prefect, subprefect, inspector guvernamental) şi de execuţie (consilier, expert, consultant). Apoi urmează funcţionarii publici din aparatul propriu al ministerelor şi al celorlalte organe centrale: de conducere (secretar general, director, şef serviciu) şi de execuţie (consilier, expert, consultant, inspector). În cea de-a treia categorie intră funcţiile publice din serviciile descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Tot în categoria funcţionarilor publici sunt incluşi şi medicii.