Curtea de Apel Bucureşti a admis formarea unei comisii rogatorii cu Liechtenstein în cazul lui Copos
0Curtea de Apel Bucureşti a admis, luni, formarea unei comisii rogatorii cu Liechtenstein în cazul lui George Copos, urmând să fie trimise mai multe documente şi probe la un tribunal din acest stat. Asta după ce un tribunal din Liechtenstein a cerut în luna aprilie detalii cu privire la judecarea lui Copos în dosarul transferurilor de jucători.
Potrivit Codului de procedură penală, o comisie rogatorie se poate dispune atunci „când un organ de urmărire penală sau instanţa de judecată nu are posibilitatea să asculte un martor, să facă o cercetare la faţa locului, să procedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice alt act procedural”.
Instanţa Supremă anunţa pe 16 aprilie, la judecarea recursurilor din dosarul „Transferurilor”, că a primit, prin intermediul Ministerului Justiţiei, o cerere a unui tribunal din Liechtenstein referitoare la stadiul cercetărilor faţă de George Copos în acest caz, precum şi la condamnărilor anterioare din această cauză.
Magistratul asistent preciza că tribunalul din Liechtenstein a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie detalii cu privire la judecarea lui George Copos în dosarul transferurilor de jucători.
Avocatul lui George Copos spunea atunci că nu poate preciza dacă această cerere are legătură cu o cauză penală sau civilă posibil existentă pe rolul acestei instanţe din Liechtenstein.
Cererea privind formarea unei comisii rogatorii a fost analizată de Curtea de Apel Bucureşti pentru că aceasta este instanţa egală în grad cu cea din Liechtenstein care a transmis solicitarea.
Tribunalul Bucureşti i-a achitat, pe 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.
Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care pe 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.
Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Sentinţa a fost atacată cu recurs la Instanţa Supremă, care pe 20 mai a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit motivării deciziei Înaltei Curţi de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.
Rejudecarea dosarului „Transferurilor” a început la Curtea de Apel Bucureşti pe 2 septembrie. La ultimul termen de judecată instanţa a stabilit ca discuţiile să continue pe 2 decembrie.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Impresarul Sică Puşcoci: „Eu i-am dat lui Mihai Stoica 150.000 de dolari pentru Arhire”
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au luat în discuţie luni un nou termen în cazul rejudecării apelului din dosarul „Transferurilor” în care opt oameni din fotbalul românesc sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Nicolae Badea, Cosmin Contra, Sică Puşcoci şi Gheorghe Pecheanu s-au prezentat în faţa magistraţilor pentru a fi audiaţi, după ce la termenul trecut instanţa a decis ca aceştia să fie aduşi de poliţie.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au luat în discuţie luni un nou termen în cazul rejudecării apelului din dosarul „Transferurilor” în care opt „grei” din fotbalul românesc sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Cu această ocazie magistraţii au decis ca Nicolae Badea, Cosmin Contra, Sică Puşcoci şi Gheorghe Pecheanu să fie aduşi la următorul termen de poliţie.
Dosarul „Transferurilor”. De ce a decis Curtea Supremă rejudecarea dosarului
Curtea Supremă a prezentat joi motivarea deciziei în dosarul „Transferurilor”, potrivit căreia dosarul trebuie rejudecat, deoarece Curtea de Apel Bucureşti nu a audiat mai mulţi martori la solicitarea celor opt „grei“ ai fotbalului românesc.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât astăzi ca „Dosarul Transferurilor”, în care greii din fotbal sunt acuzaţi de efectuarea unor transferuri ilegale cu jucători, să se rejudece la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care i-a condamnat la închisoare cu executare pe Ioan şi Victor Becali, Cristi Borcea, dar şi omul de afaceri George Copos.
Adevărul Live: „Lotul evazioniştilor“ din fotbalul românesc, salvat de noul Cod Penal
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a retrimite dosarul „baronilor“ din fotbal la Curtea de Apel înseamnă rejudecarea acestora după noile prevederi, mult mai blânde cu infracţiunea de înşelăciune, dezvăluie Ion Cazacu, avocatul lui Copos şi Pădureanu.
Reacţii din fotbal după ce s-a decis rejudecarea în „Dosarul Transferurilor“
Luni, la prânz, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât ca „Dosarul Transferurilor“ să se rejudece la Curtea de Apel Bucureşti, lucru cerut de avocaţi din cauza lipsei unei expertize.
Giovani Becali se disculpă: „Cum să fiu vinovat dacă semnătura mea nu apare nicăieri în acte?“
Impresarul de jucători Giovani Becali, inculpat în „Dosarul Transferurilor”, a declarat după ziua maraton de audieri de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că nu este vinovat de nimic, aducând şi un argument concret pentru a-şi susţine nevinovăţia.
Condamnări în lanţ în dosarul „Transferurilor“: opt inculpaţi, 40 de ani de închisoare
Cei opt inculpaţi în dosarul „Transferurilor“ au fost condamnaţi de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la ani grei de închisoare. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.
Instanţa supremă, care a respins, la 19 februarie, cererea procurorilor ca cei implicaţi în dosarul transferurilor să nu părăsească ţara, şi-a motivat astăzi decizia, arătând că probele procurorilor anticorupţie se bazau doar pe materiale de presă.