Cum s-a apărat Augustin Lazăr în faţa Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor privind OUG 13. „Ar fi necesară o monitorizare a politicienilor”

„S-a instalat o nouă guvernare, prioritatea s-a schimbat şi nu mai reprezintă o prioritate să urmăreşti faptele de corupţie, ci este o prioritate să schimbi proiectul de lege în aşa fel încât să-l goleşti de conţinut”, este una din declaraţiile care l-au adus pe procurorul general al României în atenţia Inspecţiei Judiciare. Augustin Lazăr s-a apărat cu jurisprudenţa CEDO.

Inspecţia Judiciară a constatat că procurorul general Augustin Lazăr nu a încălcat Codul deontologic prin afirmaţiile sale legate de circumstanţele adoptării controversatei OUG 13. Magistratul a făcut la începutul anului mai multe declaraţii în care critica OUG 13 de modificare a codurilor penale, prin care erau dezincriminate mai multe infracţiuni. 

Secţia pentru procurori a CSM a aprobat marţi raportul Inspecţie Judiciare în acest sens, concluzia fiind că nu există indicii privind încălcarea de către  procurorul general Augustin Lazar "a obligaţiilor deontologice stabilite prin dispoziţiile art.9 alin. 2 şi art.17 din Codul deontologic".

Procurorul general, Augustin Lazăr, a depus la Inspecţia Judiciară, în apărarea sa, hotărârea din 23 iunie 2016, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cauza „Baka împotriva Ungariei”. În acet caz, Curtea Europeană  a condamnat Ungaria pentru demiterea, în 2012, a preşedintelui Curţii Supreme, Andras Baka, estimând că acesta a fost sancţionat pentru criticile sale la adresa guvernului condus de premierul Viktor Orban.

Cazul „Andras Baka”

Fost judecător la CEDO din 1991 până în 2008, Andras Baka (foto: 24.hu) a fost ales, în 2009, preşedinte al Curţii Supreme din Ungaria de parlamentul de la Budapesta. Între februarie şi noiembrie 2011, el a criticat în mod public o serie de reforme lansate de Fidesz (partidul premierului Orban) ) de la venirea la putere în 2010, inclusiv cea privind scăderea vârstei legale de pensionare a judecătorilor, de la 70 la 62 de ani. Potrivit oponenţilor, această reformă însemna, de facto, o adevărată epurare a sistemului judiciar.

Baka a fost pensionat la 1 ianuarie 2012, cu trei ani şi jumătate înainte de termenul normal de expirare a mandatului său, datorită instituirii noii Kuria (instanţa supremă a aparatului judiciar ungar).

Deşi ar fi avut dreptul la preşedinţia Kuria, legea votată de parlament l-a împiedicat: era necesar să aibă cel puţin cinci ani de experienţă ca magistrat în Ungaria, anii petrecuţi în calitate de judecător al unei instanţe internaţionale nu se puneau la socoteală.

O „ingerinţă în dreptul la libertatea de exprimare”

Prin pensionarea înainte de limită, guvernul lui Viktor Orban a comis o „ingerinţă în dreptul la libertatea de exprimare” în cazul acestui înalt magistrat, acum în vârstă de 66 de ani, care a criticat politica conservatorilor aflaţi la putere, afirmă CEDO într-o decizie definitivă, confirmând o primă decizie din 2014.

„Curtea consideră în special că Andras Baka nu a beneficiat de dreptul de acces la o instanţă', apreciind de asemenea că” încetarea prematură a mandatului dlui Baka constituie o ingerinţă în dreptul său la libertatea de exprimare şi s-a datorat opiniilor şi a criticilor pe care le-a exprimat în mod public, ca profesionist, cu privire la aspecte de interes general”. Reforma care a făcut posibilă pensionarea înainte de limită a dlui Baka este un text de lege „a cărui compatibilitate cu cerinţele statului de drept este discutabilă”, susţine instanţa de la Strasbourg.

După ce a analizat toate actele emise de CSM, rapoartele MCV şi declaraţiile publice, Inspecţia Judiciară a arătat că „părerile exprimate de domnul procuror general Augustin Lazăr nu conţin insulte sau atacuri personale gratuite, fiind doar critici formulate din perspectivă strict profesională legate de chestiuni ce vizează independenţa sistemului judiciar”.

IJ: „Penibil” înseamnă „neplăcut”

Calificarea textelor ca fiind „penibile” reprezintă expresia unei nemulţumiri faţă de maniera adoptării de către Guvernul României a OUG 13/2017, cu încălcarea principiilor transparenţei decizionale, consultării şi dezbaterii, potrivit DEX, „penibil” fiind definit ca „neplăcut”(care provoacă o impresie neplăcută), a făcut analiza textului IJ.

IJ aduce aminte şi de cazul „Baka contra Ungariei”. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului-Marea Cameră a reţinut că sancţionarea Preşedintelui Curţii Supreme din Ungaria datorită atitudinii sale critice legate de anumite chestiuni ce vizau independenţa sistemului judiciar maghiar reprezintă o încălcare a libertăţii de exprimare prin prisma art.10 din Convenţie”, susţine IJ.

În hotărâre, s-a reţinut că prin importanţa funcţiei deţinute şi opiniile exprimate în legătură cu buna funcţionare a justiţiei, chestiuni de interes public chiar dacă astfel de declaraţii au implicaţii politice, magistraţii nu pot fi împiedicaţi să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte, aşa cum s-a arătat şi în practica anterioară a Curţii.
„În plus, se arată în hotărâre, ingeniozităţii cu care se acţionează, deseori, pentru subminarea puterii judecătoreşti trebuie să i se răspundă ferm şi la fel de ingenios”, mai arată IJ.

Care erau declaraţiile făcute de Augustin Lazăr şi analizate de Inspecţia Judiciară.

„Din punct de vedere al magistraţilor, aş dori să vă spun că o monitorizare a magistraţilor nu ar mai fi necesară, dar ar fi necesară o monitorizare a politicienilor. Adică este o chestiune de voinţă politică, ştiţi dumneavoastră de ce.”

„Iată că /prioritatea/ s-a schimbat peste noapte, cum a trecut anul nou, s-a instalat o nouă guvernare, prioritatea s-a schimbat şi numai reprezintă o prioritate să urmăreşti faptele de corupţie, ci este o prioritate să schimbi proiectul de lege în aşa fel încât să-l goleşti de conţinut.”

„Nu ştiu, că există, după cum se vede, cineva care a fost iniţiatorul acestor texte pe care eu le-aş califica, aşa, ca fiind penibile.”

„Este un exemplu de aplicare creativă în interesul cuiva a situaţiei, a declarat Curtea Constituţională neconstituţională numai acea expresie pe care aţi spus-o dvs, în mod defectuos. De aici încolo este contribuţia cuiva care vrea să lipsească de conţinut infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul că foarte multe fapte care se comit pe la primării comunale, la primării orăşeneşti sunt până la 200.000 de lei. Ce vom face cu acestea? /.../ sunt incriminate şi rămâne aşa, iar cele care se află pe rolul instanţelor vor fi achitate iar alţii vor încerca să facă expertize pentru a demonstra că prejudiciul este sub 200.000, e clar ce se urmăreşte.”

Concluzia IJ: Nu a încălcat Codul deontologic

„În considerarea celor de mai sus, se reţine că modul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, a înţeles să exprime opinii privind chestiuni majore ce ţin de sistemul judiciar nu se circumscrie actelor ilicite prevăzute de dispoziţiile art.9 alin.2 şi art.17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Aceste opinii, privite din prisma unor observatori rezonabili, nu creează percepţia unei depăşiri a puterii conferite de lege”, arată Inspecţia Judiciară.

În concluzie, IJ a aprecizat că nu există indicii privind încălcarea de către Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a obligaţiilor deontologice stabilite prin dispoziţiile art.9 alin.2 şi art.17 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.