După apariţia unor înregistrări de la o şedinţă de lucru a DNA, s-a declanşat o veritabilă criză în interiorul instituţiei. Şefa DNA Laura Codruta Kövesi a dispus o anchetă internă pentru aflarea autorilor acestor înregistrări, anunţând totodată că a dispus deschiderea unor dosare penale împotriva acestora. Dar mai înainte de a continua relatarea, e nevoie de o precizare la care cititorii noştri au dreptul. Am înregistrat şi editat de-a lungul anilor o mulţime de benzi audio, atât în format analogic (pe bandă magnetică), cât şi în format digital, şi pot spune pe temeiul acestei experienţe că nu am găsit urme ale unor intervenţii de natură să modifice sensul principal al celor spuse de şefa DNA. În pofida a ceea ce se crede de către nespecialişti, posibilităţile de falsificare ale unei înregistrări audio nu sunt nelimitate. Nu poţi pur şi simplu să iei un pasaj dintr-un context şi să-l muţi în alt context fără să laşi urme, căci sunetul are o complexitate aproape imposibil de reprodus. Tipul microfonului, setările de volum, distanţa faţă de sursă, zgomotele de fond, calitatea acustică a sălii, reverberaţiile, toate acestea dau sunetului o textură unică. Ceea ce poţi face mai uşor şi cu mai mult succes este să lucrezi pe aceeaşi înregistrare mutând un pasaj dintr-un loc în altul, dar chiar şi aşa nu poţi obţine decât fraze coerente relativ scurte, căci păstrând contextul mai larg îţi deconspiri falsul. Nu în ultimul rând dinamica vocii trădează uşor o intervenţie, căci pasajul lipit trebuie să se potrivească ca tonalitate, ritm şi înălţime cu noul context. Ca să nu mai vorbim de pauze şi respiraţie.

La DNA e o ambianţă apăsătoare şi tulbure.

În consecinţă, înregistrarea dintr-o şedinţă de lucru a DNA în care Laura Codruţa Kövesi presează pentru a obţine mai multe rezultate pare mai curând autentică. Nu mai insistăm. De altfel şefa DNA, în loc să anunţe că a mobilizat o echipă de specialişti independenţi (şi nu pe „colegii de la serviciul tehnic”) care să demonstreze că banda audio este un fals, a declanşat o anchetă internă pentru a-i depista pe cei care au făcut înregistrarea. O investigaţie ca la serviciile secrete, cu testul poligraf, pe care însă mai mulţi procurori au refuzat să-l accepte. Procurorii Doru Ţuluş, Mihaela Iorga şi Nicolae Marin au sesizat Inspecţia Judiciară, acuzând practicile abuzive ale şefei DNA. Laura Codruţa Kövesi nu s-a lăsat mai prejos şi i-a destituit pur şi simplu pe Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga din funcţiile deţinute, acuzându-i de fapte grave, comise cu mai mulţi ani în urmă. În acelaşi timp, însă, nu mai puţin de 8 procurori DNA, dintre care unul sosise la DNA abia în februarie anul acesta, au cerut CSM să fie transferaţi la alte parchete. (Lumeajustiţiei.ro).

Pe scurt, la DNA e o ambianţă apăsătoare şi tulbure. Se fac plângeri la CSM şi Inspecţia Judiciară, iar pe canele interne se transmit ameninţări cu închisoarea. Şefa Direcţiei, ale cărei metode contestabile au fost expuse public, îi acuză în replică pe unii dintre cei mai importanţi colaboratori de corupţie. Dar atunci, se va întreba lumea pe bună dreptate, ce încredere se mai poate avea în anchetele DNA? E clar că Laura Codruţa Kövesi a ajuns la capătul resurselor ei dacă e dispusă acum să sacrifice credibilitatea întregii instituţii ca să-şi salveze imaginea.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a făcut luni dimineaţa o declaraţie care sugerează că ar fi posibil să propună, în cele din urmă, revocarea din funcţie a şefei DNA: „Eu cred că a venit vremea clarificărilor la DNA. Prin raportul acela pe care l-am prezentat destul de amplu referitor la anchetarea modului de adoptare a OUG 13, eu am tras un puternic semnal de alarmă vizavi de activitatea DNA şi am subliniat nevoia imperativă ca activitatea DNA-ului să se desfăşoare în limite constituţionale”.

La DNA nu e vorba de rivalităţi personale, de orgolii sau de clarificări interne, ci de o criză mult mai profundă.

Totuşi, ministrul rămâne foarte prudent, căci ştie prea bine că nu poate cere revocarea din funcţie a şefei DNA fără argumente foarte puternice mai ales pentru mediul politic extern. Laura Codruţa Kövesi a fost văzută ca garanţie a luptei împotriva corupţiei, iertându-i-se, din acest motiv, multe lucruri, inclusiv plagiatul. Iar în cele din urmă soarta procuroarei depinde de decizia preşedintelui Iohannis.

Dacă nu putem anticipa cursul evenimentelor putem face în schimb o evaluare a situaţiei în termeni generali. La DNA nu e vorba de rivalităţi personale, de orgolii sau de clarificări interne, ci de o criză mult mai profundă. Aşa cum reiese din înregistarea de la şedinţa de lucru a DNA, a apărut un puternic dezacord între Laura Codruţa Kövesi şi proprii colaboratori privind chiar scopurile instituţiei şi mijloacele de acţiune. Şefa DNA nu a ascuns că nu are niciun respect faţă de deciziile Curţii Constituţionale şi că nu este dispusă să le respecte. Dimpotrivă, a cerut subordonaţilor ei să facă cât mai multe arestări la nivel înalt pentru a-şi reface ascendentul pierdut şi a demonstra că, în ciuda obiecţiilor, „are dreptate”. Dar sunt dispuşi colaboratorii ei să o urmeze pe acest drum riscant? Se pare că nu. Procurorii DNA nu mai cred nici ei în misiunea instituţiei, aşa cum o defineşte liderul ei Laura Codruţa Kövesi, ceea ce explică dezertările masive din ultimul timp.

Horaţiu Pepine - Deutsche Welle