UPDATE Judecătorul Cristina Tarcea, singura propunere a CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis marţi propunerea către preşedintele României propunerea numirii în funcţia de vicepreşedinte al Instanţei Supreme a Cristinei Tarcea.

UPDATE Contracandidatele Cristinei Tarcea, actualul vicepreşedinte Aida Popa şi Nela Petrişor, au fost respinse.

„În urma interviului organizat astăzi, 10 septembrie, Secţia pentru judecători a CSM a hotărât, cu unanimitate de voturi, înaintarea Preşedintelui României a propunerilor de numire a doamnei judecător Iulia Cristina Tarcea (proiectul managerial) în funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a doamnei judecător Lavinia Curelea (proiectul managerial) în funcţia de preşedinte al Secţiei I civile în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată într-un comunicat emis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Judecătoarele Aida Popa, actualul vicepreşedinte al Înaltei Curţi, şi Nela Petrişor nu au obţinut numărul de voturi necesare pentru a fi propuse pentru a doua funcţie de vicepreşedinte a Instanţei Supreme.

„Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea candidaturilor doamnei judecător dr. Rodica Aida Popa şi a doamnei judecător dr. Nela Petrişor pentru funcţia de vicepreşedinte al ICCJ”, se mai arată în comunicat.

În condiţiile în care Înalta Curte trebuie să aibă doi vicepreşedinţi, demersurile pentru ocuparea uneia dintre aceste funcţii vor fi reluate.

Şi Cristina Tarcea vrea un nou sediu pentru Înalta Curte

Judecătorul Cristina Iuliana Tarcea, a subliniat, în proiectul ei de management, necesitatea asigurării unui sediu corespunzător instanţei supreme, deoarece actualul sediu este „insuficient şi nu asigură o bună desfăşurare a activităţii specifice Instanţei Supreme”.

„În egală măsură, am dorit să subliniez faptul că succesul unor măsuri de organizare judiciară şi funcţionare administrativă a unei instanţe, în contextul schimbării de amploare a legislaţiei, nu poate fi asigurat fără sprijinul material şi logistic adecvat şi că numai activitatea concertată a autorităţilor publice cu atribuţii de legi executive şi jurisdicţionale poate asigura reuşite unei reforme, astfel încât aceasta să nu rămână o formă fără conţinut”, a precizat Tarcea, în proiectul de management publicat pe site-ul CSM.

Cristina Iulia Tarcea, judecător în cadrul Secţiei a II-a Civilă, a fost, în perioada 1985-1990, avocat în Baroul Ialomiţa şi Baroul Bucureşti, iar în 1990 şi-a început cariera de judecător, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. 

Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Bucureşti, în perioada 2002-2004, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, iar în 2002-2003, agent guvernamental CEDO. Din 2004, Tarcea este judecător la ICCJ.

Livia Stanciu, propusă de CSM pentru un nou mandat la şefia Curţii Supreme

În cursul zilei de luni, secţia pentru judecători a CSM a propus reînvestirea Liviei Stanciu la conducerea Curţii Supreme, după ce aceasta a fost intervievată de Secţia pentru judecători a CSM.

Livia Stanciu - care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Înalte Curţi de Casaţie şi Jutsiţie (ICCJ), fiind şi singurul candidat - şi-a prezentat proiectul de management în faţa Secţiei pentru judecători. Magistratul îşi propune continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei supreme şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.

Judecătoarea a menţionat, în proiectul de management, că printre obiectivele sale se numără reorganizarea Instanţei Supreme, în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, suplimentarea numărului maxim de posturi (magistraţi asistenţi şi grefieri ai ICCJ) în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a instanţei supreme.

Livia Stanciu a mai precizat că, pentru un nou mandat, îşi doreşte continuarea măsurilor organizatorice luate în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât în cadrul Secţiei penale a instanţei supreme, cât şi în cadrul completelor de cinci judecători, cât şi luarea de noi măsuri în acest sens, în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Dosarele de corupţie la nivel înalt, prioritare

Astfel, ea a menţionat că, referitor la cauzele de corupţie la nivel înalt, în care Direcţia Naţională Anticorupţie a emis rechizitorii, ca rezultat al măsurilor organizatorice luate, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 au fost stabilite 355 termene în dosarele judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012- iulie 2013,121 termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de completele de cinci judecători.

Totodată, preşedinta ICCJ prezintă în proiect o statistică a dosarelor de corupţie la nivel înalt soluţionate de Secţia penală în primă instanţă, după cum urmează: în 2010 - două cauze, 2011 - 15 cauze, 2012 - 20 cauze, 2013 ( până la 1 august) - şase cauze.

În privinţa hotărârilor definitive, bilanţul acestora este: completul de nouă judecători, patru hotărâri definitive în 2011, completul de cinci judecători - cinci hotărâri în 2011, 12 în 2012 şi 11 în 2013, până pe 1 august.

Pe aceeaşi temă:

Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, vrea continuarea măsurilor privind cazurile de corupţie la nivel înalt

Judecătoarea Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, îşi propune, pentru un nou mandat, continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.

Judecătorul Iulian Dragomir nu mai vrea să fie vicepreşedinte al Curţii Supreme

Judecătorul Iulian Dragomir şi-a retras candidatura pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Candidaţii rămaşi în cursă sunt Aida Rodica Popa, Nela Ptrişor şi Cristina Iulia Tracea.

Judecătoarea Livia Stanciu este singura care vrea fotoliul de preşedinte al Curţii Supreme. Patru magistraţi se bat însă să-i fie adjuncţi

Judecătoarea Livia Stanciu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Curţii Supreme, iar magistraţii Aida Popa, Iulian Dragomir, Cristina Tarcea şi Nela Petrişor s-au înscris pentru ocuparea celor două funcţii de vicepreşedinte.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite