Atenţie la capcanele firmelor de publicitate!

"Reţeta" înşelătoriei datează din anii '80, fiind aplicată în Franţa şi Elveţia, cu profituri de milioane de franci. Contracte-capcană, clauze esenţiale scrise minuscul, imitaţii de

"Reţeta" înşelătoriei datează din anii '80, fiind aplicată în Franţa şi Elveţia, cu profituri de milioane de franci.

Contracte-capcană, clauze esenţiale scrise minuscul, imitaţii de facturi şi penalităţi mult mai mari ca debitele. O firmă de publicitate elveţiană a reuşit să inducă în eroare sute de societăţi din Bucureşti prin contracte camuflate drept oferte sau facturi pentru convorbiri telefonice. În plus, firmele de recuperare au umflat de trei-patru ori pretinsele datorii.

"Reţeta" datează din anii '80, fiind aplicată în Franţa şi Elveţia, cu profituri de milioane de franci. La jumătatea anilor '90, mai mulţi directori ai companiei elveţiene Intercable Verlag au fost condamnaţi la închisoare de Interpol, pentru fraudă şi înşelăciune. Penalităţi de mii de euro Între timp, Intercable şi-a exportat metoda şi în România.

Peste 100 de societăţi din Capitală se află în litigiu cu firma elveţiană. "Ţepuiţii" declară că sunt somaţi să plătescă contracte de publicitate pe care nici măcar nu ştiau că le semnaseră. Câţiva dintre cei care afirmă că s-au ars cu Intercable au identificat modul standard de atragere a clienţilor. Agenţii companiei din Elveţia se deplasează la sediul "victimei" cu o comandă scrisă în engleză şi spun că e doar o evidenţă a societăţilor cu care au luat contact.

Apoi insistă pentru confirmarea datelor prin semnătură şi ştampilă. În tot acest timp, fac orice pentru a distrage atenţia interlocutorilor de la clauzele scrise foarte mărunt, cu un font discret, pe verso. Comunică numai în engleză şi, atunci când există suspiciuni, dau asigurări că o eventuală comandă se poate anula. Semnatarii aprobă, de fapt, plata pentru servicii de publicitate pe o perioadă de cinci ani, taxate cu circa 700 de euro pe an.

După câteva luni de la aşa-zisa parafare a contractului, intră în scenă firmele de recuperare a debitelor, care cresc datoria chiar şi până la 4.000 de euro. Strategia principală: specularea neatenţiei "N-am fost atentă când am semnat acel document pe care scria <> . Imediat, bărbatul de la Intercable a luat actul şi a completat un preţ din burtă, fără să-mi arate nicio listă. I-am spus că nu sunt de acord, însă mi-a zis că pot să mă răzgândesc oricând.

Semnasem, fără să-mi dau seama, că-mi asum contractul de publicitate. Mai important, n-am văzut că anularea se putea face în termen de 14 zile. Am pus copia documentului într-un dosar şi nu m-am mai gândit la ce se întâmplase. La vreo lună, adică prin martie, primesc o machetă a viitorului anunţ. Nu le-am răspuns, ca să înţeleagă că nu mă interesează.

Însă în aprilie mi-au trimis altă scrisoare, cu factură şi penalităţi, aproape 800 de euro în total. Atunci am tăiat macheta cu pixul şi le-am scris că refuz contractul. N-am mai primit niciun semn până acum", ne-a povestit directorul unei spălătorii chimice din Bucureşti, o femeie care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Tot ea ne-a spus că a fost contactată de reprezentanţii unei firme aflate în litigiu cu Intercable Verlag de mai bine de un an. Într-un e-mail de trei pagini, aceştia au relatat propria experienţă: "În martie 2005, firma noastră a încheiat un contract cu societatea elveţiană, însă actul a fost semnat de o persoană fără drept de semnătură.

Cu toate că în contract era specificat că plata serviciilor se face înainte de publicarea datelor firmei, contra sumei de 690 de euro pe an, pentru cinci ani, ei încă nu publicaseră datele când am primit factura. Imediat le-am solicitat anularea facturii şi ne-au răspuns că ne fac o reducere de până la 500 de euro. Am refuzat, dar ne-au zis că am depăşit termenul-limită în care puteam solicita anularea contractului. În luna septembrie 2006, Intercable a apelat la o firmă de recuperare debite, care ne-a comunicat că avem datorii de 2.540 de euro.

După ce am negociat cu ei, s-a ajuns că le datoram doar 890 de euro, pe care trebuia să-i achităm societăţii de recuperare. Le-am cerut să ne trimită acordul scris, semnat şi ştampilat. Nu au făcut-o, aşa că n-am plătit. Zilele trecute ne-au trimis alt mail, prin care ne informau că datoria s-a ridicat la 4.200 de euro". Directori Intercable, condamnaţi pentru înşelăciune Un articol apărut, pe 10 octombrie 2006, în ziarul elveţian "Tages-Anzeiger", prezintă istoria controversată a companiei Intercable Verlag AG, fondată în 1979.

Conform publicaţiei respective, compania Intercable s-a aflat, până în 1990, în supravegherea Interpol. Societatea elveţiană era acuzată că a realizat profituri de milioane de franci, în perioada 1981-1983, prin înşelarea clienţilor din Hexagon. Intercable le trimitea acestora, prin poştă, contracte editate astfel încât să semene perfect cu facturile emise de Frace Telecom. Foarte mulţi plăteau, crezând că-şi achită convorbirile, şi astfel contractul de publicitate intra în vigoare. În acest caz, judecătoriile din Franţa au dat următorul verdict: "Designul contractului înşela clientul cu privire la natura serviciului".

Cazuri similiare au mai fost depistate, la acea vreme, în alte 11 ţări din Europa. În 1994, mai mulţi directori ai Intercable, din Germania şi Austria, au primit sentinţe de la 2 la 4 ani de închisoare, pentru înşelăciune şi fraudă, plus amenzi cumulate de peste 4 milioane de franci. Condamnările au fost însă anulate în 1996. Dar scandalul a recidivat în 2005, când poliţia din localitatea elveţiană Lucerna a ridicat mai multe documente de la sediul Intercable, demarând o investigaţie cu privire la baza de date a companiei şi la societăţile de recuperare angajate de aceasta. Ancheta poliţiei se află încă în desfăşurare. Pe site-ul companiei, peste 130 de firme din Capitală sunt trecute cu roşu, însemnând că există un litigiu financiar între acestea şi Interlag. Baza de date cuprinde pe puţin 5.000 de firme din toate oraşele mari din România.

Plus sute de mii de societăţi din toate colţurile lumii. Clienţii au fost abordaţi direct, prin agenţi, sau prin contracte-capcană trimise pe e-mail. Publicaţia elveţiană subliniază faptul că, deşi firmele de recuperare a debitelor ameninţă "datornicii" cu tribunalul, nu s-a înregistrat încă niciun proces. Abordat de ziarul elveţian, directorul Intercable, Adrian Wittmer, a refuzat să comenteze acuzaţiile aduse companiei sale. Practicile firmei Intercable Verlag sunt imitate şi de alte companii de profil din Occident. (Pagină realizată de Departamentul Eveniment)

Contracte identice cu facturile Romtelecom

Metoda "factura de telefon" e folosită, mai nou, şi de o firmă din România. Societatea denumită "Editura Cartea Română de Telefoane SRL" trimite abonaţilor Romtelecom o factură identică cu cea a Romtelecomului, solicitând "publicarea în ediţia 2007 a cărţii de telefoane", contra unei sume de peste 300 de lei. Bineînţeles, clauzele contractuale sunt scrise, cu litere foarte mici, cu vizibilitate redusă, pe verso. Acolo se specifică: "Contractul dintre societate şi client va fi interpretat ca acceptat prin achitarea ofertei şi încasarea plăţii de către societate. În timpul primelor 12 luni, după ce clientul a acceptat oferta, se vor emite facturi cu valoare dublă faţă de cea iniţială, ca abonament la serviciile prestate".

Asociaţia "ţepuiţilor"
Metin Cerchez şi Adrian Negoiţă, doi clienţi ai companiilor de telefonie mobilă care s-au declarat "ţepuiţi", sunt hotărâţi să înfiinţeze o asociaţie de protejare a consumatorilor. "Cunosc cazul unei femei care a rămas fără apartament pentru o datorie de 21 de dolari. Avem deja mii de membri, iar în două săptămâni sper să intrăm în legalitate", a declarat Metin Cerchez, fost deputat.