Accidentul aviatic din Apuseni. S-a început urmărirea penală pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu de către personalul aeronautic
0
Parchetul General a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Parchetul General a anunţat, miercuri, că în continuarea cercetărilor privind catastrofa aviatică din Apuseni, Secţia Parchetelor Militare a dispus, pe 17 februarie, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale şi pentru infracţiunile de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi de nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru intracţiunea prevăzută de articolul 98 raportat la articolul 110 din Codul aerian.
Potrivit articolului 98 din Codul aerian, încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani, potrivit Mediafax.
Urmărirea penală a fost începută de procurorii militari prin raportare la articolul 110 din acelaşi act normativ care stabileşte că, dacă faptele au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Referitor la săvârşirea infracţiunilor de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, Codul penal prevede pedepse cuprinse între şase luni şi trei ani de închisoare sau amendă.
Pe 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, în cazul accidentului aviatic de pe 20 ianuarie.
Parchetul General preciza atunci că, după documentele cu caracter tehnic vor fi transmise şi analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuţii în pregătirea şi coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum şi pe cele care au coordonat operaţiunile de alarmare, localizare, căutare şi salvare a victimelor catastrofei aviatice.
Pe 16 februarie, investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) s-au dus în zona în care s-a prăbuşit avionul medical în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi o studentă la medicină.
Investigatorii au urmărit să stabilească dacă aparatura avionului funcţiona corespunzător sau dacă zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbuşit. De asemenea, ei au urmărit să determine la faţa locului şi alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni.
Dosarul, mutat la Parchetul General
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul General, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, pe 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.
Augustin Lazăr mai spunea că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă.
De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.
Procurorii au dispus şi efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate şi depuse documentele relevante de la instituţiile în cauză.
„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit Parchetului General.
Adrian Iovan şi Aurelia Ion au murit în urma accidentului
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs pe 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba.
În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) s-au dus duminică în zona în care pe 20 ianuarie s-a prăbuşit avionul medical în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi o studentă la medicină. Investigatorii încearcă să afle dacă din zona unde aeronava a aterizat forţat se puteau emite semnale pe baza cărora să fie localizată epava.
Procurorii Parchetului General au dispus, în cazul accidentului aviatic care a avut loc luna trecută în Munţii Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Aceştia au precizat că urmează să fie audiate persoanele care au coordonat zborul şi operaţiunile de alarmare, localizare şi căutare a victimelor.
La 17 zile de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, chirurgul Radu Zamfira spus joi, în emisiunea „Adevărul Live“, că nu se consideră un erou. Trusa de prim ajutoraflată în aeronava medicală nu i-a fost de folos pentru a-i îngriji pe colegii răniţi.
Angajaţii ROMATSA ar fi primit, în două rânduri, un set de coordonate de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba şi Cluj. Cu toate acestea însă, aceştia nu au putut să gestioneze formatul coordonatelor primite, potrivit unui raport realizate de Ministerul Transportului.
Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni
Ministrul Transporturilor a ignorat Hotărârea de Guvern care o plasează pe Ramona Mănescu în fruntea listei celor obligaţi să se ocupe de accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Apărarea ei a fost un Ordin de ministru, normă inferioară unei HG.
Dosarul în care este cercetat accidentul din Apuseni a fost preluat de procurorii militari. Aşa a anunţat procurorul şef al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, care a adăugat că în cazul accidentului există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor miniştri”. Ancheta arată că, în ziua tragediei, informaţiile primite de pe telefonul din reţeaua Orange al medicului Zamfir au fost folosite de angajaţii de la ISU abia după două ore.
Doctorul Sorin Ianceu, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din Munţii Apuseni, a explicat că într-unul din apelurile sale date la 112 i-a explicat operatorului locul exact în care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan.
Aleşii vor ancheta activitatea STS, după accidentul aviatic din Apuseni
Comisia de Apărare din Senat va ancheta modul în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a gestionat cazul accidentului din Apuseni.
La două săptămâni de la tragedia aviatică din Apuseni, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a făcut publice "coordonatele" transmise de unul dintre supravieţuitorii accidentului, doctorul Radu Zamfir, susţinând că reprezentau de fapt „ ora afişată pe telefonul mobil”.
Raportul Inspectoarutului de Urgenţă Cluj pe 2013 a fost prezentat, joi dimineaţă, de către şeful ISU Cluj, Dorin Ungur. Prezent la conferinţa de presă a fost şi Ioan Rus, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Cluj.
Radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează Statul Major al Forţelor Aeriene.
Lecţia de orientare pe înţelesul tuturor
La ştirile de dimineaţă am auzit ceva incredibil: „autorităţile nu au ştiut să interpreteze corect coordonatele geografice” ale locului unde s-a produs accidentul aviatic. Îmi vine greu să cred că noţiunile care se învaţă la geografie în clasa a V-a sau în clasa a IX-a nu sunt ştiute de către cei puşi să gestioneze situaţii de urgenţă.
Se încarcă comentariile...
