Anchetele grele care ar fi fost compromise de modificările dorite de parlamentari la legile justiţiei

Anchetele grele care ar fi fost compromise de modificările dorite de parlamentari la legile justiţiei

Imaginile i-au ajutat anchetatorii să-i aducă în faţa instanţei pe cei vinovaţi de incendiul din clubul Colectiv

Incendiul de la Colectiv, crima de la metrou şi atentatul din Vitan nu ar fi putut fi rezolvate dacă în Codurile Penale ar fi fost incluse modificările pe care parlamentarii vor să le aducă legilor justiţiei.

Parlamentarii pregătesc luni o nouă mutilare a Legilor justiţiei. Sub pretextul transpunerii în legislaţie a Directivei privind prezumţia de nevinovăţie, Comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache vrea să treacă o serie de amendente extrem de controversate la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Unele par gândite cu dedicaţie pentru salvarea unor categorii anume de inculpaţi, altele limitează drastic mijloacele de probă, iar altele reprezintă intimidări evidente la adresa anchetatorilor.

Concret, în varianta agreată de parlamentari, articolul care defineşte mijloacele de probă sună cam aşa: „înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă“. Din definiţie este eliminat raportul de constatare ca mijloc de probă. În plus, se abrogă şi alineatul care oferă posibilitea procurorilor să utilizeze „orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege“. De pildă, camerele de luat vederi stradale, nefiind enumerate în mod explicit în definiţia mijloacelor de probă, nu ar mai putea fi utilizate.

Probe esenţiale

Specialiştii atrag atenţia că aceste modificări îi va face scăpaţi pe autorii multor infracţiuni extrem de grave, cum ar fi tâlhării, omoruri sau violuri.

„Imaginile video ale camerelor stradale sunt o mană cerească pentru anchetatori. Foarte multe anchete complicate au fost rezolvate cu ajutorul lor. Sunt probe care au o valoare extraordinar de mare. Binenţeles, nu singure, ci coroborate cu alte probe şi care la final duc către un probatoriu care stabileşte vinovăţia autorilor unor fapte“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu.

Potrivit acestuia, munca anchetatorilor va zadărnicită dacă probele pentru o infracţiune, obţinute în urma unei percheziţii pentru o altă faptă, nu vor putea fi folosite.

„În timpul activităţilor de investigare a unor suspecţi poţi avea surpriza să găseşti documente, imagini, tot felul de probe despre alte fapte. În computerul unui sispect de trafic de droguri au fost găsite, de exemplu, probe de pornografie infantilă. Ai făcut percheziţia informatică şi ai constat alte fapte la fel de grave. Anchetatorul va fi încorsetat de aceste modificări, care nu-i va mai permite să folosească aceste probe. Atunci ce sens mai are instituţia sesizării din oficiu? Am făcut o percheziţie pe o anumită faptă, dar am constat existenţa unei alte fapte şi atunci mă sesisez din oficiu. Munca poliţiştilor, a procurorilor şi a judecătorilor este uşurată de aceste mijloace de probă obţinute prin sesizare din oficiu. Legislaţia este modificată în favoarea infractorului, iar Poliţiei i se reproşează nivelul ridicat de infracţionalitate. Avantajând infractorii prin aceste modificări, nu faci altceva decât să-i încurajezi“, a mai spus specialistul.

Crima de la metrou

Aceste modificări ar putea avea consecinţe dramatice asupra anchetelor procurorilor. Autorii unor infracţiuni grave ar putea scăpa de consecinţele legii, pentru că imaginile surprinse de acele camere n-ar mai putea fi utilizate că mijloace de probă.

Crima de la metrou, care a şocat întreaga ţară, este cel mai bun exemplu. Magdalena Şerban a fost surprinsă în imagini de camerele de luat vederi de la staţia Costin Georgian şi Dristor 1, în timp ce împinge pe şinele de tren două tinere nevinovate. Din păcate, deşi poliţiştii au vizionat imaginile, crima de la Dristor nu a putut fi împiedicată. Cu ajutorul imaginilor, criminala a fost, ulterior, identificată şi prinsă.

Incendiul de la Colectiv

Un alt caz teribil care a fost instrumentat în baza unor imagini filmate a fost incendiul din Clubul Colectiv. În seara zilei de 30 octombrie 2015, la clubul bucureştean din strada Tăbăcarilor a izbucnit un incendiu, în timp ce trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Focul, izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului, s-a extins rapid, cuprinzând în doar câteva zeci de secunde tavanul clubului. Nu mai puţin de 65 de oameni au murit (27 în noaptea tragediei, iar restul ulterior). Alte 162 de persoane au ajuns la spital cu răni grave.

Imaginile filmate de camerele de supraveghere din incinta localului, dar şi cele făcute de victime cu telefoanele mobile, i-au ajutat pe anchetatori să reconstituie tragedia şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi. De la faţa locului, criminaliştii Poliţiei Capitalei au ridicat nu mai puţin de cinci saci cu telefoane mobile care au aparţinut victimelor, ale căror conţinut video a fost expertizat.

Crime rezolvate cu ajutorul imaginilor

În seara zilei 5 martie 2012, agentul de poliţie Gheorghe Vlădan şi-a împuşcat mortal soţia şi pe colegă a acesteia într-un coafor din Bucureşti, rănind alte şase persoane.

Masacrul de la Perla a fost filmat de camerele video aflate în salon. Imaginile înregistrate au redau momentul în care bărbatul îşi scoate pistolul Glock de 9 milimetri cu care o împuşcă în piept pe soţia sa, care venise înspre hol, apoi trage două gloanţe în casieră, după care agentul a intrat în camera unde era frizeria, unde a continuat să tragă. Bărbatul s-a întors în cealaltă cameră, unde era coaforul iar casiera rănită se refugiase şi o proteja cu corpul său pe Florina Vlădan, iar agentul o împuşcă în cap. După care, agresorul continuă să tragă în coafor, au precizat surse judiciare.

În cazul atentatului din Vitan, din 2012, autorul Vitalie Proca a fost identificat cu ajutorul camerelor de supraveghere instalate în apropierea locului faptei, dar şi a imaginilor surprinse cu acesta în Londra (foto mai jos).

Interlopul moldovean a încercat să omoare un tânăr în cartierul Vitan, pe care l-a confundat cu liderul lumii interlope din Piatra Neamţ, Ioan Mironescu.

Proca fusese angajat de fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu să-l asasineze pe Mironescu.

Cazul omorului din campusul universitar Agronomie, din 2012, al cărui victimă a fost un student, a fost rezolvat de anchetatori tot cu ajutorul imaginilor camerelor video. Înainte de a comite omorul , Laurenţiu Horaţiu Popescu, zis „Bobi Cuţitaru“, a fost filmat de camerele de supraveghere din incinta unei benzinării Agip, în timp ce agresa trei tinere.

Şoferi criminali

Omul de afaceri turc Abdullah Atas a fost condamnat la 23 de ani şi 6 luni de închisoare, pentru că a intrat intenţionat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu. Rezolvarea acestui caz se datoreză tot probelor obţinute cu ajutorul unor camere de luat de vederi.

Incidentul în urma căruia poliţistul a murit s-a produs în 2 august 2015, în jurul orei 3.30, în zona intersecţiei străzii Nicolae Caramfil cu Şoseaua Pipera, unde acesta se afla împreună cu alţi agenţi de la Brigada Rutieră a Capitalei, pentru un control în trafic.

Poliţistul i-a făcut semn lui Abdullah Atas să oprească maşina pe care o conducea, omul de afaceri turc a încetinit, dar când a ajuns în dreptul lui Gheorghe Ionescu, a accelerat şi l-a lovit.

Gheorghe Ionescu a fost târât pe capotă pe o distanţă aproximativ 350 de metri, apoi a fost aruncat pe şosea la 10 metri.

Cu ocazia cercetărilor au fost identificate mai multe camere video de pe traseul parcurs de şoferul criminal. În urmă vizionării imaginilor, anchetatorii au probat faptul că poliţistul a fost lovit deliberat cu maşina, şi nu a fost un simplu accident, aşa cum a susţinut Abdullah Atas.

Un alt şofer care a încercat să omoare un poliţist a ajuns după gratii, după ce anchetatorii au folosit că mijloc de probă înregistrările surprinse de către camera de supraveghere montată pe maşina de poliţie, precum şi alte camere de supraveghere amplasate stradal. Roni Herşcovici, fiul unui traficant de droguri capturat de poliţişti în 2001,  a pretins că i-ar fi fost frică de poliţişti. Imaginile video l-au contrazis însă.

Imaginile video l-au adus după gratii pe un alt şofer, care a şicanat şi lovit, în 2015, un autoturism Dacia Logan în zona Fântânii Mioriţa. Iulian Sănducu, „şmecherul cu Touareg“, a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor.  În faţa instanţei de judecată, Sănducu a spus că a avut această reacţie violentă fiindcă a fost în şoc emoţional, nedorind nicio clipă să produc o coliziune. Toată scena a fost filmată însă de o cameră de bord, iar imaginile au ajuns la anchetatori.

A tăiat frânele maşinii iubitei, dar a fost filmat

Un alt caz rezolvat în acelaşi mod este cel al taximetristului Andrei Şovăială, care i-a tăiat frânele maşinii fostei iubite, pentru a o ucide. Fapta s-a petrecut în februarie 2017. Femeia a avut un noroc chior. A pus prima frână când nu avea viteză mare. Cu mare greutate a reuşit să oprească autoturismul înainte de a produce o tragedie, folosind frâna de mână. Bănuind o mână criminală, Carmen s-a dus direct la Poliţie. Din fericire, magazinul în parcarea căruia i-au fost tăiate frânele avea camere de luat vederi care au înregistrat fiecare mişcare a celui care i-a umblat la maşină. Cu ajutorul imaginilor, autorul a fost prins imediat.

Pedofilul Ninel Şerbănescu a fost prins după ce a fost recunoscut de o persoană care a vizionat imagini surprinse într-o scară de bloc, unde acesta abuza sexual un copil. Şerbănescu a violat opt copii, cu vârste între 5 şi 10 ani, pe care îi racola de pe stradă. Din cele opt victime, şapte au fost băieţi.

Modificarea Codurilor penale paralizează activitatea Ministerului Public

Secţia de procurori a CSM şi-a arătat îngrijorarea în legătură cu propunerile de modificare a Codurilor penale, avansate în procedură de urgenţă, fără transparenţă şi fără o prealabilă consultare a magistraţilor.

Membrii CSM au atras atenţia că modificările vor vor paraliza, efectiv, activitatea Ministerului Public şi au solicitat Parlamentului să amâne adoptarea acestor modificări şi să consulte magistraţii.

„Secţia pentru procurori din cadrul Consililui Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la maniera aleasă pentru desfăşurarea acestui proces legislativ – în procedură de urgenţă, fără transparenţă şi fără o prealabilă consultare a magistraţilor – cât şi faţă de conţinutul unora dintre propunerile avansate, care vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-şi desfăşura activitatea în vederea îndeplinirii misiunii constituţionale înscrise în art.131 alin.1 din Constituţia României, aceea de a apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special împotriva celei mai agresive forme de ilicit juridic – ilicitul penal“, se arată într-un comunicat al CSM. 

citeste totul despre: