Comisarul european Corina Creţu, la Adevărul Live: România e prima ţară care a finalizat Master Planul pe Transport
0
Comisarul european Corina Creţu a vorbit, la Adevărul Live, despre semnificaţia reală a unui eveniment real: 9 miliarde de euro pentru România în cadrul programului sectorial privind marile investiţii în infrastructură.
Adevărul: UE va investi în Transporturi şi în Energie în România.
Corina Creţu: Acest program pe Transporturi este cel semnat astăzi la Guvern. Marcăm finalizarea unei etape, am încheiat programul de asistenţă tehnică, am semnat programul operaţional regional, iar astăzi, acest Program Operaţional de Infrastructură Mare, odată cu acesta se încheie procesul de cercetare pentru a exploata la maximum potenţialul României în următorii şapte ani. Bugetul din 2014 a fost transferat pentru 2015. De acum este responsabilitatea României să înceapă implementarea. Practic, toate aceste vise care au fost legate de autostrăzi, de drumuri, aceste programe acoperă tot: transportul rutier, feroviar, naval, dar şi aeroporturi.
Adevărul: Visele României sunt aproape euforice. De 25 de ani am văzut miniştri vorbind în faţa unor grafice. Câţi bani are în acest moment UE alocaţi pentru toate proiectele operaţionale din România?
Corina Creţu: Sunt 23 de miliarde de euro în exerciţiul financiar până în 2020, bani care vor fi transmişi în momentul în care vor fi proiecte de calitate. Urmează proiectul de implementare. La Transporturi, în trei luni de zile trebuie înfiinţat un comitet de monitorizare pentru aprobarea criteriilor proiectelor. Din aceste 23 de miliarde este responsabilitatea statului membru, eu, ca şi comisar, voi aproba doar proiectele care sunt peste 75 de milioane de euro pentru infrastructură şi peste 50 de milioane de euro în rest. A fost un start întârziat cel care l-a avut România în implementarea fondurilor UE. Avem opt ţări cu absorbţie redusă. În primii ani, din 2007 în 2011, am avut 4%, după care s-a înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene şi rezultatul s-a văzut, nu s-a mai pasat responsabilitatea de la un minister la altul.
Fondul European de Dezvoltare Regională a fost creat acum 40 de ani. Noi accesăm, ca români, fonduri europene din 2007. Alţii au experienţă. Speranţa mea este ca şi România să înţeleagă ce a fost greşit. Sper că peste un an-doi nu mai găsesc întârzieri. Astăzi se finalizează un proces de negociere care nu a fost uşor, au fost implicate multe ministere. Faptul că s-a ajuns totuşi la încheierea tuturor programelor înseamnă că trebuie să fiu optimistă. Ca şi comisar european sunt responsabilă pentru toate cele 28 de state membre. Este un an dificil în care trebuie să încheiem programele operaţionale pentru exerciţiul bugetar trecut.
Adevărul: Aţi spus că România nu va pierde bani. Argumentaţi!
Corina Creţu: Nu, când am spus asta am răspuns la o întrebare legată de faptul că semnăm târziu. România, ca alte şapte ţări din UE, riscă să piardă tot ce nu va reuşi să facă până în decembrie 2015. Estimarea trebuie să o facă autorităţile române, rata de absorbţie este de 63%. Judecaţi dvs. dacă se poate absorbi în şase luni ce nu s-a absorbit în şase-şapte ani.
Adevărul: La Bruxelles s-a spus că se va ajunge la un procent de absorbţie de 80% până la finalul anului.
Corina Creţu: Estimarea domnului Nica este de 70%. Aşadar 30% pot fi consideraţi... sunt multe programe întrerupte, din păcate. Nu vreau să apăr pe nimeni, în România este încercarea de politizare a acestui subiect. Trebuie să depăşim acest stadiu. Politica regională se adresează direct cetăţenilor României. La Bruxelles nimeni nu judecă România după regimurile care au fost.. Premierul slovac a venit la mine şi îmi explica faptul că întârzierile nu sunt cauzate de Guvernul actual. Trebuie să ne batem ca aceste fonduri să vină în România.
Trebuie să facă front comun toate forţele din România. Vocile împotriva politicii regionale sunt tot mai puternice, inclusiv faptul că o treime din bugetul UE merge în investiţii care nu sunt realmente controlate, în sensul că sunt în responsabilitatea statelor membre. 80% din bugetul politicii regionale merg la statele mai puţin dezvoltate, iar odată cu problema Greciei, acest antagonism se adânceşte cu fiecare zi. În primul rând, în PE, după ce se va începe discutarea noului buget, în perspectiva post-2020, cred că este datoria tuturor să facă front comun pentru ca România să beneficieze de fonduri UE. Cred că trebuie să vorbim şi de greşelile care se fac, dar cred că este datoria mea ca şi comisar să vorbesc despre schimbările în bine.
Adevărul: Problema este că orice discuţie despre proiecte europene este imediat legată de un proiect politic, de un partid. Această personalizare nu face decât mult rău. România este ţara cu cea mai joasă absorbţie comunitară, se află şi în fruntea listei de posibile cauze de fraudă cu bani europeni stabilite de OLAF. Este o problemă sau iar vorbim doar de partea plină a paharului?
Corina Creţu: Cred că mentalitatea trebuie să se schimbe, dar am convingerea că sunt banii cei mai bine controlaţi. Avem 100 de oameni care sunt auditori, vin şi evaluează proiectele, există OLAF. Există multe întreruperi, sper să fie ridicate. În Spania, de pildă, s-a cerut la faza de suspendare a fondurilor. Erorile în politica regională nu înseamnă neapărat fraudă. Anul trecut, rata de eroare a fost de 6,9% din care 0,5% înseamnă fraudă. În rest, nu se cunoşteau regulile, au fost întârzieri. Trebuie să avem toleranţă zero faţă de fraudă.
Sigur, e o luptă continuă, dar ideea de a face clasamente, eu nu am acest clasament. Toate clasamentele sunt pe baza raportărilor naţionale şi avem cazuri în UE, am constatat că multe autorităţi de audit nu raportează, de pildă, în sudul Italiei, unde avem o problemă. Din câte am înţeles, nu e treaba mea, eu judec lucrurile la nivel european, dar am înţeles de la Ministerul Fondurilor Europene că aproape 15% din fondurile pentru 2007-2013 sunt verificate.Este foarte mult, sunt sesizări, pot fi articole de presă, autorităţile vă pot spune cât la sută din acestea se dovedesc a fi cauze de fraudă.
Sunt cazuri care se află în Justiţie din 2008. Polonia are alt sistem, dar ţine de organizarea internă. Tot ce e legat de fonduri europene, dacă e o suspiciune, Justiţia trebuie să se prezinte în maximum şase luni, tocmai ca proiectele să nu fie aruncate în aer. Aici e vorba de organizarea internă a fiecărui stat. Ministra cehă a Fondurilor Europene a arătat că are procese de ani de zile pe proiecte importante pentru ţara ei. Polonia are acest sistem.
Adevărul: Vă las să vorbiţi de partea plină a paharului. Bănuiesc că vor fi foarte multe proiecte care vor depăşi 75 de milioane de euro. Mă gândesc la autostrăzi. Ce garanţie vi s-a dat că de data asta e vorba de lucruri serioase şi oamenii vor să se pună în mişcare?
Corina Creţu: Nu ar fi primit toate avizele dacă nu s-ar fi făcut o activitate de cercetare. În primul rând, înţeleg că autorităţile române au la această oră planul cum se va desfăşura, începe apelul de proiecte pentru investiţiile în autostrăzi, şosele, deja se ştiu proiectele, oraşele vor beneficia şi ele de aceste proiecte. Transportul naval pe Dunăre se modernizează, pe de altă parte, este vorba de managementul apelor şi reciclarea deşeurilor. În legătură cu proiectele majore, le ştim. Urmează ca la Comisie să fie primite studiile de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni, drum expres Focşani-Bacău, care sunt printre proiectele noi. Alte proiecte sunt Sebeş-Turda, modernizarea centurii Bucureşti. E vorba de porturi, aeroporturi, 15 dintre ele intră în modernizare, e vorba de infrastructura de energie.
Tot în acest program intră Natura 2020, programul pentru prezervarea bogăţiilor României. În cadrul acelui program vor fi construite cele trei spitale judeţene la Craiova, Cluj şi Iaşi. Este un plan realist, posibil, CE este strictă şi nu l-ar fi aprobat. Este responsabilitatea lor la implementare. Noi nu putem veni să lucrăm în locul miniştrilor, dar aşa cum văd eu seriozitatea miniştrilor actuali, sunt optimistă şi sper că orice Guvern va veni nu poate să nu ţină cont de angajamentele luate.
Adevărul: Aţi atins o problemă. Principiul politic este important - acela că angajamentul luat de un Guvern, semnătura unui ministru pe una dintre hârtiile care sunt contrasemnate de dvs. e un angajament naţional. Realitatea nu a confirmat deloc faptul că cineva a înţeles principiul.
Corina Creţu: Într-adevăr, este una ca fondurile europene să contribuie doar cu 5% în investiţiile publice şi altceva cu aproape 80%, ca în România. Într-adevăr, este o cu totul altă atenţie acordată, inclusiv din punct de vedere politic.
Adevărul: Revin la garanţii. Aceste proiecte se subsumează unei viziuni naţionale. Credeţi că ce a lipsit până acum, nevoia ca o ţară să aibă o viziune de ansamblu asupra proiectelor europene?
Corina Creţu: În ce priveşte Master Planul pe Transport, acest document ţine cont, loc de strategie naţională, a fost elaborat cu Banca Mondială, cu FMI, au fost ani de zile de lucru. Responsabilitatea statului membru este prioritizarea. Este responsabilitatea Guvernului să prioritizeze aceste drumuri care sunt realizabile până în 2030. Important este ca de această strategie să se ţină toate guvernele care vor veni. Domnul Marinescu (n.r.- Marian Jean Marinescu, europarlamentar PNL) contestă faptul că nu au fost prioritizate în alt mod, dar pe de altă parte este responsabilitatea statului membru. Noi avem 22 de state membre care elaborează acest Master Plan, România este în stadiul cel mai avansat. Aici suntem primii. Oamenii politici vor fi judecaţi nu după numărul de panglici. Nu aş vrea ca România să facă obsesia drumurilor, autostrăzilor. O societate are nevoie şi de străzi. Autostrăzile sunt o condiţie pentru dezvoltare, dar o societate are nevoie de mult mai mult. Investiţiile în cercetare, în inovare sunt cheia viitorului. Cred că România are capacitatea de a merge în paralel cu aceste programe.
Adevărul: V-aţi dus la Atena pentru o discuţie despre bani pentru Grecia. Există bani în portofoliul dvs. pentru Grecia?
Corina Creţu: Vizita a avut loc acum o lună, nu se ajunsese la situaţia asta. Nici departe nu era, preşedintele Juncker a instituit un grup special ca să vedem în ce măsură putem contribui, dar aceste fonduri europene sunt acordate potrivit unor condiţii foarte stricte. Aici am vorbit despre faptul că politica regională nu poate contribui la rezvoltarea problemei Greciei privind lichidităţile. I-am spus domnului Tsipras că Grecia are absorbţie de 90%, dar sunt îngrijorată de cei 10%, aproape 18 miliarde. Înseamnă mult. Lucrările s-au oprit pentru că nu există bani pentru cofinanţare. Acesta a fost subiectul şi pregătirea perioadei următoare. Pentru perioada următoare sunt 22 de miliarde de euro pentru Grecia. Toate negocierile sunt suspendate. A fost o vizită foarte utilă pentru mine. UE a făcut 1300 de kilometri în Grecia, în patru regiuni. 78 de miliarde vor fi la finalul anului 2015 investiţi numai în Grecia de când a aderat la UE. Aici e partea pozitivă.
Pe de altă parte, există această problemă crucială legată de reformele structurale de care economia Greciei are nevoie. Este o ţară în care aproape un milion de oameni fac parte din aparatul de stat. Eu, ca şi comisar european, dar în al doilea rând şi ca româncă, vom face tot ce depinde de noi pentru a ajuta populaţia Greciei. Se activează sistemul de ajutor umanitar şi vom vedea ce se va mai întâmpla.
Adevărul: Cum vi s-a părut domnul Tsipras? E marcă înregistrată.
Corina Creţu: Am avut o discuţie foarte caldă de vreo 40 de minute. Tsipras cred că are această popularitate şi datorită istoriei, e perceput ca unul dintre puţinii oameni politici care s-a dovedit a fi necorupt de multe zeci de ani în istoria Greciei. Pe de altă parte, are povara unui partid foarte eterogen, foarte divers. Eu am întâlnit trei-patru miniştri, ministrul Economiei e profesor universitar, un om realist, am întâlnit miniştri care erau clar susţinători ai întoarcerii la drahmă. Cred că este un personaj carismatic, nu neapărat ca prezenţă, ci şi prin ce spune, a redeşteptat sentimentul demnităţii naţionale în Grecia. Este un proces complicat, chiar dacă se ajunge la un acord duminică, acest acord va trebui să treacă prin toate Parlamentele naţionale. Este al treilea ciclu în care Grecia solicită ajutor nerambursabil. E important că Tsipras a venit cu un program ambiţios.
Adevărul: Credeţi că România îşi va schimba stilul de joc?
Corina Creţu: După ce exista o părere catastrofală, care se vedea în cifre, 4% era o cifră foarte mică, s-au făcut progrese foarte mari. Eu sunt optimistă că avem aceste opt state care au probleme, dar care au construit nişte programe realiste. Am de ce să fiu optimistă. Avem un buget de 351,8 miliarde de euro pentru următorii şapte ani, pentru România banii sunt gata să vină, dar speranţa noastră este să existe şi capacitate administrativă. Am fost la Cluj,am fost surprinsă pozitiv. Bugetul de 351,8 miliarde de euro şi cele 23 de miliarde pentru România există. Am venit să încurajez autorităţile române, să dau o veste bună, dar responsabilitatea este a autorităţilor regionale.
Se încarcă comentariile...
