Controversele unui proiect de 30 de milioane de euro. De ce e atacată în instanţă investiţia-mamut a Primăriei Capitalei, Bulevardul Uranus

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conflictul dintre societatea civilă şi Primăria Capitalei pe tema bulevardului care leagă nordul de sudul oraşului nu pare să se fi terminat. În timp ce municipalitatea acuză întârzieri masive pe seama ONG-urilor, reprezentanţii societăţii civile vorbesc despre dezinformare, nerespectarea legii şi acuză Primăria condusă de Sorin Oprescu cu noi procese.

Una dintre proiectele de investiţii în infrastructură de bază ale Primăriei Generale a Bucureştiului este bulevardul Berzei-Buzeşti-Uranus, o şosea ce leagă nordul de sudul oraşului. Prima porţiune de şosea măsoară doi kilometri şi a fost terminată după cinci ani. Deşi ar fi trebuit să dureze aproximativ un an şi jumătate, primul tronson din superbulevardul primarului Sorin Oprescu a avut întârzieri masive, tergiversări pe care autorităţile le pun în cârca celor care au contestat în instanţă deciziile municipalităţii şi au câştigat. 

„Poate că este păcat că am aşteptat patru ani ca să termin Buzeşti-Berzei în loc să dureze un an şi jumătate. Avem proiecte, avem strategii, avem ştiinţă şi avem şi dorinţă. Se creează nişte extrasistole (contracţii suplimentare ale inimii înaintea sistolei, care întrerup ritmul regulat al bătăilor cardiace - nota red,). Eu nu am nicio problemă să-i spun oricui cum am făcut acel studiu, cum am derulat proiectul, cum m-am dus şi mi-am luat avizele, cum am găsit argumentele care au stat la baza lor, dar asta nu implică neapărat să mă duc să-mi oprească instanţa lucrarea patru ani de zile“, a explicat, pentru adevarul.ro, directorul general al Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice din cadrul Primăriei Bucureşti, Mădălin Dumitru.

Alternative de traversat oraşul

madalin dumitru PMB FOTO Marian Iliescu

Acesta spune că, odată terminat complet, bulevardul Uranus ar urma să depresurizeze traficul din centrul Capitalei. Directorul spune că acest proiect este unul important, care face parte dintr-o strategie mai amplă prin care se încearcă o sistematizare a traficului în aşa fel încât să existe alternative.

Mai precis, municipalitatea urmează atât strategii de trafic, cât şi Planul Urbanistic General, aflat în prezent în actualizare, şi încearcă să ofere alternative de a ajunge dintr-o parte extremă a oraşului în cealaltă fără să fie traversat centrul. „Pentru a aplica o taxă specială pentru şoferii care intră în centru avem nevoie de inelul principal, la care muncim de patru ani, şi de inelul median, la care muncim de asemenea de circa trei ani“, a mai spus Dumitru.

La polul opus însă, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan, spune că Primăria în loc să să avanseze lucrările, mai mult le-a stagnat. Iar această amânare ar fi făcut-o din indolenţă şi lipsă de corectitudine şi în nu din cauza societăţii civile.

„Din cei trei ani şi jumătate de amânări, noi am oprit lucrările exact şase săptămâni. Mai precis, din momentul în care, în urma protestului nostru, ministrul de atunci, Elena Udrea, a trimis Inspectoratul de Stat în Construcţii să oprească lucrările. Acest lucru s-a întâmplat pe 2 iunie 2011 şi a durat până la aşa numita «pace de la Hala Matache» care a fost la mijlocul lunii iulie 2011. Ei au repetat această informaţie la toate televiziunile lor şi lumea aşa a rămas cu ideea. E vorba de şase săptămâni, atât“, a declarat Nicuşor Dan.      

Primăria lucrează fără avize, societatea civilă oferă soluţii

Nicușor Dan contestă exit-poll-urile realizate de CURS şi IRES

În ceea ce priveşte neregularităţile pe care Nicuşor Dan le acuză la adresa Primăriei, ele ţin atât de modul în care lucrările au început, cât şi de felul în care circa 1.000 de oameni au fost evacuaţi. „Ei nu trebuiau să se apuce de lucrare înainte de a avea toate avizele necesare. Acesta a fost principalul motiv pentru care Curtea de Apel Cluj le-a amânat în mod irevocabil PUZ-ul: faptul că nu aveau avize de la Ministerul Culturii, al Mediului şi al Dezvoltării Regionale. Este o totală inconştinenţă să începi să faci proiectul acesta, înainte să ai avizele necesare“, a acuzat Nicuşor Dan.

De cealaltă parte, reprezentanţii municipalităţii susţin că Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“ nu a făcut decât să critice şi să conteste ceea ce Primăria a întreprins, dar nu a venit cu soluţii reale. Nici acest lucru nu pare să fie chiar aşa, potrivit fostului candidat la Primăria Capitalei, care spune că societatea civilă chiar a venit cu două proiecte alternative.

„În momentul în care nu se demolaseră decât 10 case pe Buzeşti, s-a venit cu soluţia de a face două benzi plus două linii de tramvai spre Piaţa Victoriei fără să mai fie nevoie să demolezi 80 de case. Apoi sensul invers urma să vină pe terenurile virane din spate. Adică în loc de case, ar fi trebuit să fie expropiate terenurile, dar în orice caz ar fi fost acelaşi trafic. Această propunere a fost făcută de grupul de arhitecţi din jurul lui Şerban Sturdza.

Cea de-a doua propunere a venit după ce se demolaseră deja 80 de case şi rămăseseră Hala Matache şi alte câteva monumente în picioare. Am propus să deviem şoseaua“, a declarat Nicuşor Dan. Deşi a fost acceptată în mod oficial de Primăria Capitalei, municipalitatea în frunte cu primarul general, Sorin Oprescu, au decis nerespectarea înţelegerii.

„Înţelegerea a fost făcută în vara lui 2011. Până în vara lui 2012 nu au mai făcut nimic. Şi asta pentru că ei ştiau că o să câştige puterea în 2012 şi că o să vină cineva la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Inspectoratul şi Justiţia au fost singurele pârghii prin care noi am reuşit să contrabalansăm ilegalităţile, dar când s-a schimbat conducerea Ministerului Dezvoltării ei au ştiut că pot încălca legea pentru că pe teren nu va mai fi nimeni care să-i oprească. Şi exact asta s-a întâmplat“, a mai explicat Nicuşor Dan.

PMB: În China se evacuează oameni, nu în România

O altă controversă care a stat la baza conflictului puternic dintre municipalitatea şi societatea civilă constă în evacurările care s-au făcut pentru a face loc bulevardului. Şi aici părerile sunt diamtral opuse.

„Cât de cretin să fii şi să spui că am dărâmat 90 de imobile şi am evacuat 1.000 de oameni? Este frumos din partea lui, când ştie că eu am avut cu buletin şi cu acte de identitate nici 400 de oameni? Nu-şi dă seama că este ridicol. Aveam 600 de potenţiali criminali de care am scăpat Bucureştiul. Oamenii au fost expropiaţi. Adică achiziţie de imobil şi teren la justa valoare, plătită în prealabil. În China se evacuează. În România, care este o ţară europeană, se efecturează studii, se votează de reprezentanţii tuturor cetăţenilor, se face o justă şi prealabilă despăgubire şi după aceea implementăm un proiect de utilitate publică“, a declarat Dumitru.

Nu de aceeaşi părere este însă şi preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“ care condamnă faptul că pe site-ul Primăriei nu a fost prezentată o situaţie exactă a ce s-a expropiat, câte apartamente erau în aceste imobile, preţurile exacte şi aşa mai departe. 

„Aş zice că au fost 250 de apartamente, punând o medie pe familie, ajungem la o mie de persoane. Ei confundă. Erau acolo nu numai proprietari pe care ei i-au expropriat, ci şi chiriaşi ai Primăriei care au fost mutaţi. Apoi, în momentul în care expropiezi, tu expropiezi proprietarul, deci când dai afară o familie, expropiezi cel mult soţul şi soţia, nu ai să ai buletin de la toată familia, deci şi de la copii“, a replicat Nicuşor Dan.

Evacuări în plin sezon rece

Un alt lucru pe care prezentanţii societăţii civile îl impută Primăriei administrate de primarul general Sorin Oprescu este că aceste evacuări au fost făcute în decembrie şi, respectiv, în ianuarie, contrat celor spuse de Codul Civil. „I-au scos cu somaţie de trei zile, toţi primind termen de 72 de ore. Au venit cu Poliţia Locală şi au făcut presiuni. Ei făceau asta în condiţiile în care nu fuseseră în stare să facă lucrările în trei ani şi în condiţiile în care oamenii au fost scoşi din case iarna, complet împotriva codului civil“, a mai spus Nicuşor Dan.

Fostul candidat la Primăria Capitalei a mai precizat că asociaţia pe care o conduce a atacat în instanţă inclusiv modul în care bulevardul Uranus a fost declarat proiect de utilitate publică. 

image

Tronsonul 1 al Bulevardului Uranus

Potrivit municipalităţii, lucrările la primul tronson al bulevardului au costat 130 de milioane de lei fără TVA, actualul tronson având două benzi pe sens. În acest preţ a intrat lărgirea străzii cu 40.000 de metri pătraţi, autorităţile estimând că în fiecare zi circa 36.000 de autovehicule vor trece prin zonă: 72.000 de oameni în autoturisme şi 12.000 în mijloacele de transport în comun.

În ceea ce priveşte avansarea lucrărilor, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, spunea că se va continua cu lărgirea Podului Haşdeu, trecerea pe sub dealul Parlamentului, înaintând pe strada Uranus, până la intersecţia cu Tudor Vladimirescu. „De acolo ne îndreptăm spre Gara Progresul şi spre ieşirea din Capitală“, a spus edilul-şef.

Proiectul Diametralei Buzeşti – Berzei – Uranus, aşa cum este denumit întreg bulevardul, are trei etape: tronsonul Piaţa Victoriei – Vasile Pârvan, cel care a fost inaugurat duminică, Vasile Pârvan – Piaţa George Coşbuc şi Piaţa George Coşbuc – Gara Progresul.

Mai puteţi citi:

INFOGRAFIE Bulevardul Uranus: doi kilometri în cinci ani

Primul tronson al Bulevardului Uranus, care ar trebui să lege nordul de sudul Capitalei, a fost deschis circulaţiei, duminică. Porţiunea de şosea măsoară doi kilometri şi a fost terminată după cinci ani de lucrări şi tergiversări.

Cum a fost vandalizat superbulevardul lui Oprescu

La doar o zi după ce primul tronson al Bulevardului Uranus din Capitală a fost inaugurat, au apărut şi primele probleme: o parte din stâlpişorii care delimitează banda bicicliştilor au fost furaţi, iar riveranii se plâng de lipsa locurilor de parcare.

11.900 de lei, amenzi date şoferilor care au parcat pe pistele de biciclete de pe superbulevardul lui Oprescu. Ce spun şoferii sancţionţi

Scandalul din jurul pistelor de biciclete de pe proaspătul inaugurat bulevard Uranus continuă. În timp ce bicicliştii bucureşteni se plâng de lipsa de bun simţ a şoferilor care parchează pe piste, dar şi de indolenţa autorităţilor în a rezolva problema, Poliţia Locală susţine că şoferii sunt sancţionaţi

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite