Tot mai mulţi copii cu CES învaţă în şcolile din comunitate

Circa 8.500 de copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) învaţă în şcolile din comunitate. Acest lucru a fost posibil datorită Reformei Educaţiei Incluzive din Republica Moldova care a progresat în ultimii ani.

Reforma este susţinută de peste 600 de cadre didactice de sprijin, iar în instituţiile de  învăţământ din ţară au fost create în jur de 600 de centre de resurse, ceea ce a permis ca circa  8.500 de copii cu CES să înveţe în şcoala din comunitate. Datele au fost prezentate în cadrul celui  de-al treilea club de presă cu genericul: „Fiecare copil are acces egal la educaţie. Şcoala e pentru  toţi!”  organizat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF). 

Reforma Educaţiei Incluzive a progresat simţitor

Educaţia incluzivă presupune ca fiecare copil, indiferent de  situaţia socială, religie, de capacităţile sale atât fizice cât şi mintale să aibă dreptul de a învăţa în  şcoala din comunitate alături de semenii săi. 

„În ultimii cinci ani s-au observat progrese vizavi de educaţia incluzivă. Astăzi, fiecare al  patrulea copil cu CES poate să frecventeze şcoala din comunitate de rând cu semenii săi. Este  foarte important ca atunci când vorbim despre copiii cu CES să avem o atitudine tolerantă şi nu una de milă sau compasiune, şi să implicăm câţi mai mulţi actori: cadre didactice, manageri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, medici, părinţi, elevi, întreaga comunitate în promovarea educaţiei egale pentru toţi copiii”, a opinat Iuliana Stratan, consultant UNICEF Moldova. 

Dumitriţa a învăţat din clasa întâi şi până în a cincea la internat. Părinţii nu au avut bani  suficienţi să o întreţină, motiv pentru care fata îi vedea doar sâmbetele şi duminicile. Cu trei ani  în urmă, Dumitriţa s-a întors în sânul familiei. „Din clasa a şasea am început să învăţ la Liceul Teoretic Costeşti. Sincer, mă simt mult mai bine aici decât la internat. Acasă părinţii mă ajută la lecţii, profesorii îmi explică şi sunt îngăduitori cu mine”, spune eleva, care învaţă în clasa a opta. Dumitriţa nu se simte discriminată şi nici un coleg din şcoală nu i-a adus aminte vreodată de dizabilitatea locomotorie pe care o are. „Întâlneam uneori privirea mirată sau iscoditoare a  colegilor când mă vedeau pe coridoare, dar nu m-au poreclit sau să mă întrebe ce am. De fiecare dată, când am avut nevoie de ajutor, mi l-au oferit. Lecţiile le fac în centrul de resurse, care este  dotat cu de toate, iar dna Liliana, care este cadru didactic de sprijin mă ajută atunci când nu  înţeleg”, povesteşte fata, care doreşte să devină jurnalistă. 

Educaţia incluzivă este prioritate de stat

Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 (aprobat prin hotărâre de Guvern în 2011) a plasat educaţia incluzivă la rangul priorităţilor de stat. Acesta prevede asigurarea condiţiilor de incluziune a copiilor dezinstituţionalizaţi din învăţământul rezidenţial, precum şi şcolarizarea şi incluziunea copiilor cu CES în instituţiile de învăţământ general.

„Putem să realizăm legi şi acte normative foarte bune, care să arate foarte bine pe hârtie, putem  să dotăm şcolile cu pante de acces, echipament şi materiale didactice de ultimă oră, însă dacă cei  care lucrează cu copilul nu vor conştientiza necesitatea unei echităţi în realizarea dreptului la  educaţie, atunci celelalte componenete nu au nici un rost. Totodată, serviciile trebuie să fie axate  pe necesitatea copilului. Dacă într-o şcoală nu sunt copii cu CES, atunci nu are rost să angajăm un cadru didactic de sprijin. Respectiv, şi resursele financiare alocate Educaţiei Incluzive trebuie gestionate potrivit necesităţilor copiilor”, a declarat Virginia Rusnac, şefa Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică (CRAP).  

Clubul de Presă a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecţie a copiilor din Republica Moldova”, finanţat de OAK Foundation şi coordonat de UNICEF Moldova.