REPORTAJ Bâtrânii din Moldova nu mai suportă sărăcia. „Nu doresc nici unui tânăr să ajungă bătrân!”
0
A fi bătrân în Republica Moldova este un mare blestem. O spun chiar oamenii în etate. Au pensii mizere, nu beneficiază de acces egal la asistenţă medicală, la servicii sociale, la securitate economică etc. Cuvintele lor sunt confirmate şi de rapoartele internaţionale, care atenţionează că oamenii de vârsta a treia rămân a fi cei mai săraci şi neglijaţi, iar perspectivele şi necesităţile lor nu sunt soluţionate.
Gara feroviară din Chişinău şi teritoriul din jurul acesteia găzduieşte una dintre cele mai mari pieţe de second-hand din regiune. Aici poţi cumpăra lucruri dintre cele mai diverse de la relicve din perioada sovietică (monede, medalii, mantale militare, mărunţişuri pentru bucătărie, unelte pentru câmp), până la haine şi încălţăminte roase de vreme şi molii. Pe scurt, aici găseşti tot ce-ţi trebuie pentru gospodărie şi te îmbraci din cap până în picioare la un preţ mic.
Vând lucrurile din casă
Însă tot aici întâlneşti şi un număr impunător de bătrâni, pe post de vânzători. Marfa lor se deosebeşte de cea a comercianţilor mai tineri - una-i veche, alta-i nouă. Cu toate acestea, bătrânii nu disperă şi îşi aşteaptă cuminţi cumpărătorii, cam tot de aceeaşi vârstă cu ei, care le aduc gologanii pentru un codru de pâine.
Printre ei am întâlnit-o pe mătuşa Vera, în vârstă de 74 de ani, care vinde ciorapi, lenjerie şi batiste. Femeia umblă pe străduţele înguste ale pieţei şi îndeamnă orice trecător să-i „pipăie” marfa. „De-i frig, de plouă, de bate vântul eu sunt aici. Că dacă e 20 de grade sub zero tot ţi-i foame. Nu câştig cine ştie ce, dar azi fac de o pâine, mâine - de lapte şi poimâine - de săpun. Ce să facem dacă pensia e mică? Cum poţi să trăieşti cu 1200 de lei pe lună, iar din aceşti bani să mai plăteşti facturile”, se întreabă bătrâna care nu are copii şi e invalidă de gradul doi.
Necăjită de poliţişti
Mătuşa Vera nu prea arată de 74 de ani. Pare mult mai tânără. Dar are o explicaţie pentru aceasta: „Aşa-i când lucrezi la „svejâi vozduh”(traducere din rusă - „aer proapăt”)”.
Pensionara a fost timp de 45 de ani soră medicală, iar pentru asta statul pare să nu o remunereze la bătrâneţe, spune ea. „Dacă nu aş fi lucrat, dar am fost o femeie vrednică şi muncitoare. Cum am ajuns la pensie, am ieşit în stradă să fac comerţ, că altfel mor de foame. Îmi vine câte 800 de lei pentru căldură. Da’ cum să-ţi mai procuri şi medicamente din pensia mizeră, nu ştiu. Până mai ieri beneficiam de compensaţii. Adică mi se făceau 25 % reducere la facturi. Astăzi au tăiat aceste compensaţii. De ce se comportă aşa statul cu noi. Oare noi am meritat asta?”, povesteşte femeia în timp ce îşi şterge lacrimile cu mâneca scurtei roasă şi decolorată.
Bătrâna întâmpină dificultăţi şi din partea oamenilor legii, care o alungă mai peste o zi de acolo. „Se apropie de mine un poliţist şi îmi cere o pereche de ciorapi. Nu ţi-i ruşine, i-am zis. Da’ el - că a glumit. Apoi m-au târâit ca pe o valiză la sectorul din preajmă să-mi facă proces verbal. Am început să urlu şi m-au lăsat în pace. După care m-am plâns şefului său explicându-i că eu nu fac milioane ca alţii, ci vreo câţiva lei pe zi. Tocmai în luna august scap de datoriile de la Termocom, iar peste două luni iar se porneşte căldura. Nu doresc nici unui tânăr din RM să ajungă bătrân”, spune femeia.
Sărac la 83 de ani
Prin piaţa de la Gara Feroviară l-am întâlnit şi pe moş Mihai. La cei 83 de ani, bătrânul nu are parte de zile liniştite, ci de sărăcie şi frig. Pe o peliculă de un metru pătrat moşul a întins două pufoaice, o cuşmă uzată şi două perechi de bocanci cu tălpile tocite. „Sper să vând azi ceva. Nu ştiu cum să mai ies din sărăcie. Toată viaţa am lucrat şofer şi mecanic, iar acum nu-mi permit un borş cald. Pensia e mică, iar preţurile - mari. Fiica mea a ieşit la pensie şi are 800 de lei, iar eu - 1300 de lei. Cum să trăieşti cu aceşti bani?”, întreabă retoric moşul, care nu-şi poate imagina deloc ce viitor îi aşteaptă pe cei tineri.
Nepoţii, în grija bătrânilor
Dacă unii bătrâni încearcă să lege tei de curmei ca să-şi câştige o bucăţică de pâine, alţii se străduie să fie nişte părinţi în formă. Pensionara Olga din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni, este una din¬tre bunicile care-şi creşte singură nepoţii. Fiica, împreună cu ginere¬le, au plecat în Italia, lăsând cei doi copii în grija ei. Fata a terminat cu cele mai bune note Universitatea Tehnică din Chişinau, însă acest fapt nu a împiedicat-o să intre în rândul şomerilor. După ce a născut primul copil, peste un an şi jumătate a luat calea pribegiei spre Italia, îm¬preună cu soţul său. Băieţelul l-a lăsat în grija bunicii. Peste câţiva ani, fiica i-a adus şi cel de-al doilea copil ca să-l îngrijească. Explicaţia mătuşii Olgăi e simplă: „S-au dus să câştige bani, doar nu pot să stea acasă fără lucru”.
Ionel este elev în clasa a treia, iar Petru - în clasa întâi. „Sunt elevi exem¬plari. Totuşi, pentru a afla care este reuşita nepoţilor, la şcoală merg o dată la două săptămâni să vorbesc cu profesorii”, spune bunica Olga. Băieţii sunt implicaţi şi în activităţi extraşcolare. Ambii sunt pasionaţi de şah. Nepoţelul mai mic a ieşit învingător în ultima competiţie. Părinţii se străduiesc să vină acasă măcar o dată în an. Vara trecută copiii au fost pentru prima dată în Italia, anul acesta la fel îşi vor pe¬trece vacanţa acolo. Femeia speră că statul îşi va întoarce ochii asu¬pra tinerilor specialişti şi le va crea mai multe locuri de muncă, pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să migreze, iar bătrânii să aibă grijă de ei şi să le ofere educaţie.
O pensie mizeră
Potrivit unui raport ONU, semnat de Magdalena Sepulveda, persoanele în etate sunt foarte vulnerabile, deoarece bunăstarea lor depinde de familiile lor şi sistemul de asigurări sociale. Mai mult ca atât, persoanele în etate sunt afectate în mod disproporţional de migraţia economică, deoarece ei deseori trebuie să ducă povara îngrijirii nepoţilor sau altor rude din pensia şi aşa mică.
„Mărimea pensiei în Republica Moldova este cu mult sub nivelul de existenţă. În 2013, media pensiei a fost de aproximativ 1049 lei (aproape 75 dolari SUA) pe lună, pe când pensia medie pentru dizabilitate era doar de 826 lei (aproape 60 dolari SUA). Evident, aceasta nu este suficient pentru a cumpăra mâncare şi articolele de bază necesare. Pensiile trebuie să permită exercitarea dreptului la un standard de viaţă adecvat, după cum este stipulat în Convenţia internaţională pentru drepturile economice, sociale şi culturale”, scrie Sepulveda în raport.
În aşteptarea ajutorului din partea Guvernului
Totodată, Sepulveda menţionează că persoanele în etate au o necesitate mare pentru accesul regulat la serviciile de sănătate şi medicamentele costisitoare. Raportorul a făcut referire la informaţiile publice, precum că în multe unităţile medicale se cer plăţi în numerar, afirmând că anumite servicii şi/sau medicamente nu sunt acoperite de sistemul de asigurări medicale. Comitetul cu privire la eliminarea discriminării împotriva femeilor de asemenea şi-a exprimat îngrijorarea referitor la accesul limitat al femeilor în etate la asistenţa medicală.
Raportorul special cheamă Guvernul să-şi dubleze eforturile pentru a soluţiona aceste probleme: „Multe persoane în etate, ce locuiesc în regiunea rurală, nu au un acces adecvat la apă şi salubrizare, încălzire, hrană şi locuinţă. Greutăţile lor zilnice şi izolarea
sunt şi mai accentuate în sezonul rece, când drumurile sunt acoperite cu zăpadă,
iar mersul devine dificil şi periculos”.
Metoda lui Stalin
Mătuşa Vera: „Toţi cei de la putere fură. Şi nu a fost bine nici cu Voronin, nici cu Filat sau Leancă. Doar că Voronin mai dădea câte ceva la pensionari, dar aceştia - nimic. Ca situaţia din Moldova să se îmbunătăţească trebuie să pedepsim politicienii corupţi aşa cum făcea Stalin. Cabinetul lui Stalin avea două uşi. Pe una intrai, dar nu toţi ieşeau pe a doua. Stalin avea un buncher în mijlocul cabinetului. Dacă nu avea plăcere de cineva, îl chema la ceai şi apăsa pe buton, unde invitatul cădea în buncher şi murea. Când au dat de acest buncher au găsit multe cadavre. Eu asta am citit şi mă jur că nu spun minciuni. Iaca ce trebuie să facem cu politicienii noştri corupţi!”.
14% din populaţia RM o constituie persoanele în etate. Aproximativ 40% dintre persoanele în etate din Republica Moldova au un venit mai mic decât pragul de sărăcie.
Femeile în vârstă
Femeile în vârstă au un rol important în familiile şi în comunităţile din care fac parte. În pofida acestui fapt, acestea sunt discriminate, marginalizate şi excluse. Femeile în vârstă, rămase singure sunt mai vulnerabile decât bărbaţii. Acestea au pensii mai mici.
Stereotipurile şi discriminarea
Stereotipurile discriminatorii larg răspândite contribuie la excluderea socială a femeilor şi bărbaţilor în vârstă. Potrivit unui studiu recent, 58% din persoanele din RM consideră că femeile şi bărbaţii în vârstă sunt neputincioşi şi nu recunosc sau sprijină rolul vital al acestora în familiile şi comunităţile din care fac parte. Acelaşi studiu a arătat că aproximativ 65% dintre respondenţi consideră că persoanele în etate au o mentalitate depăşită şi că vârstnicii au capacităţi mintale reduse (34%).
Zona Rurală
Femeile şi bărbaţii în vârstă din zonele rurale sunt extrem de vulnerabili din cauza resurselor limitate care să le asigure standarde normale de viaţă. Rata mortalităţii în rândul bătrânilor din mediul rural este mai mare în comparaţie cu persoanele în vârstă din mediul urban (64 din 1.000 de decese au loc în mediul rural şi 48 din 1.000 de decese - în mediul urban).
Aproximativ două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. Fiecare a treia persoană are vârsta de 60-64 de ani, iar 14,1% sunt persoane care au împlinit vârsta de 80 de ani.
Se încarcă comentariile...
