Primăriţe în „republica“ bărbaţilor

164 de femei din Moldova şi-au luat inima în dinţi şi au decis să-şi ia pe umerii lor firavi conducerea unei localităţi. Doamnele spun că reușesc să îmbine activitățile de la Primărie cu cele de acasă.

Unele îşi exercită mandatul de 20 de ani, altele sunt începătoare, dar toate au același scop să atragă investiţii și să îmbunătățească viața comunității. În același timp, ele nasc şi cresc copii și nu uită nici să gospodărească în familiile lor.

Tatiana Badan, preşedinta Congresului Autorităţilor Locale, este primar la Selemet, Cimişlia, de nouă ani. Se află la al treilea mandat și-i învaţă şi pe colegii bărbați edili în alte localităţi cum să se descurce cu bugete austere și de unde să atragă fonduri.

Recunoaşte că la început i-a fost greu să fie înconjurată doar de reprezentanții sexului tare, care, ca nişte rechini, erau mereu gata să o atace. În prima campanie electorală a avut un singur contracandidat. La al doilea mandat nimeni nu a avut însă curajul să se ia la întrecere cu ea.

În 2010, Tatiana Badan a reuşit performanţa de a atrage în sat investiţii de patru milioane de lei, sumă echivalentă cu bugetul local. „Cam rar fac ciorbe, dar am noroc că mă ajută bărbatul", recunoaște primărița de la Selemet.

22 de ani la Primărie

Nina Ivanes este primar la Varvareuca, Floreşti, de 22 de ani. În 1987, când a devenit edil pentru prima dată, mai avea doar trei colege la conducerea localităţilor. În cele două decenii, a reuşit să conecteze la conducta de gaze naturale 70% din sat, a reparat capital şcoala, grădiniţa, casa de cultură, a amenjat fântâni. De şapte ani, la Varvareuca funcţionează o casă socială unde 25 de persoane din familii nevoiaşe primesc prânzuri gratuite.

La alegeri a concurat mereu cu candidaţi de genul masculin. Ultima dată, de exemplu, au fost patru concurenţi, toţi îi erau cumetri şi foști colegi de clasă. S-a convins de mii de ori că nimic nu se obţine cu uşurinţă.

„Când trebuie de strigat strig, dar când aştept ajutor de la cineva pot să şi-l pup", mărturiseşte funcționara. „Acum copiii sunt mari, dar când erau mici se obișnuisere că mama lor era mai tot timpul la Primărie. S-au maturizat mai devreme decât mă așteptam", mai povestește edilul.

Nina Ivanes este una dintre puţinii primari care nu au maşină de serviciu. „Am dat prioritate problemelor comunitare. Sunt sigură că primarul care va veni după mine în primul rând îşi va cumpăra maşină", susține ea.

A reconstruit localitatea de la zero

Lucica Guştiuc este, de un an şi jumătate, primar la Cotul Morii, Hânceşti. „Aşa mi-a fost soarta să fiu în fruntea satului într-o perioadă foarte dificilă pentru toată lumea: oameni pe drumuri, fără case. Mă bucur însă că în acest timp la Cotul Morii au fost ridicate locuințe noi, a fost construit centrul de sănătate, biserică. Acum lucrăm la grădiniţă", spune Lucica Guştiuc.

Când se duce la şedinţele convocate de conducerea raionului şi îi aude pe colegii din alte localităţi plângându-se, le spune: „V-aş dori măcar o zi să fiţi în locul meu într-un sat distrus. Vă veţi da seama că nu aveţi motive să vă plângeţi".

Să nu credeţi că uneori nu o apucă disperarea. „Într-o zi mai grea m-am întrebat «Doamne unde am ajuns?». Mi-am repetat în gând că trebuie să merg mai departe". Lucica Guştiuc este recunoscătoare Guvernului, organizaţiilor internaţionale şi tuturor celor care i-au ajutat. „De obicei sunt foarte insistentă când e vorba de interesul comunităţii. Nu ies din biroul cuiva până nu obţin răspunsul pe care îl doresc", recunoaşte edilul de la Cotul Morii.

Cea mai tânără primăriţă

Maria Galiţ, primar la Sărata Veche, Făleşti, este cea mai tânără din breaslă. „Lucrul e interesant, nu am timp de plictiseală, dar e tare stresant. De orice se întâmplă dau vina pe primar", recunoaşte edilul de 35 de ani. A fost aleasă prima dată în 2007, când avea doar 30 de ani.

„Nu mai am timp pentru a-mi crea o familie. Cine ar vrea să ia de soţie o femeie atât de ocupată. Pe viitor nu mai vreau să candidez. Vreau să-mi refac viaţa", a afirmat hotărâtă Maria Galiţ. Totuși, primărița de Sărata Veche este hotărâtă să rezolve problemele comunității. În cei cinci ani de șefie a construit 1,4 kilometri de drum, a extins reţeaua de apă, a renovat grădiniţa, a reparat capital sistemul de încălzire la şcoală, toate cu ajutorul finanţărilor externe.

Preoteasa în fruntea satului

Nu mai vrea să candideze nici Aliona Moşneguţu, edil la Hansca, Ialoveni. Înainte de a deveni primar lucra la o organizaţie filantropică, cum îi stă bine unei preotese. Primarul de atunci începuse mai multe proiecte pe care nu le-a dus la capăt şi s-a înglodat în datorii. El și-a depus mandatul, iar Aliona Moşneguţu a fost numită primar interimar. Când au venit alegerile sătenii au rugat-o să candideze. Nu i-a putut refuza, deşi era conştientă că nu e uşor să conduci satul cu cel mai mare număr de bolnavi de tuberculoză din republică. Şi aceasta nu era singura problemă.

Primăriţa nu a pierdut legătura cu organizaţiile filantropice cu care colaborase anterior. Cu susţinerea acestora, a reuşit să ridice în sat o casă comunitară, a construit sobe săracilor, pe cei bolnavi i-a trimis la tratament, le-a dat pachete cu alimente.

„Anul acesta nu a decedat niciun bolnav de tuberculoză, în timp ce anii precedenţi puteau ajunge chiar şi la şapte", zice primăriţa. Cu susţinerea organizaţiilor internaţionale la şcoală au fost cumpărate maşini de cusut. Copiii cos seturi de albituri pe care le vând sătenilor.

Printre femeile care conduc localităţi am găsit-o şi pe Olga Coronciuc, edil la Bălţata, Criuleni. Grijile comunităţii nu au încurcat-o să nască, acum jumătate de an, un copil. Are şapte, în total. Doar primul a atins vârsta majoratului.

Cele mai multe primărițe sunt la Cahul

În Republica Moldova sunt în total 897 de primării. În 164, primari sunt femeile. La acest capitol ocupă întâietate raionul Cahul cu 11 reprezentante ale sexului frumos la conducerea localităţilor. În top urmează raioanele Orhei, Făleşti şi Floreşti, cu câte opt primăriţe. În raioanele Căuşeni, Cimişlia, Drochia, Edineţ, Hânceşti şi Străşeni sunt câte şapte femei primari. În coada listei este Glodeniul, cu doar o primăriţă în tot raionul. Majoritatea femeilor au preluat sate unde domnea sărăcia.

S-au unit pentru a fi mai puternice

Femeile primari din toată republica s-au unit într-o reţea care activează, din 2011, în cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Astfel, CALM doreşte să promoveze liderismul și creșterea rolului femeilor în procesul decizional la nivel local și național.

Membre ale reţelei nu sunt doar primăriţe, ci şi preşedinți de raioane şi adjuncții acestora.

Alesele locale învaţă una de la alta cum să administreze corect și cum să atragă investiţii. Se întâlnesc des fiind convinse că bunele practici implementate în Moldova merită să fie preluate.

Unul dintre scopurile de bază ale CALM este de a combate stereotipurile de gen şi discriminarea femeilor. De asemenea, se încearcă încurajarea partidelor politice de a integra femeile în funcţii publice, în aceleaşi proporţii şi la acelaşi nivel ca şi bărbaţii. Anul acesta a fost editată şi o carte „Femeile primar din Moldova: exemple de succes şi de urmat". În acest volum sunt prezentate 28 de primăriţe care au obţinut cele mai bune rezultate în activitate.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md