Un eurodeputat explică de ce Chişinăul încă nu a primit prima tranşă din asistenţa UE: Autorităţile nu au îndeplinit mai multe condiţii

Prima tranşă din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene nu a ajuns încă la Chişinău pentru autorităţile nu au îndeplinit mai multe condiţii. Modificarea legislaţiei electorale este unul din motivele pentru care plata primei tranşe a fost amânată de-a lungul ultimului an.

Declaraţia a fost făcută miercuri, 4 aprilie, de şeful delegaţiei Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, Siegfried Mureşan, în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, transmite IPN.

Potrivit lui Siegfried Mureşan, pentru Parlamentul European sunt foarte importante alegerile libere, un sistem pluripartinic în care niciun actor politic să nu fie dezavantajat. Singurul avantajat trebuie să fie cetăţeanul, să poată vota indiferent de locul unde domiciliază.

„Noi nu dorim să sugerăm niciun sistem de vot, dar recomandările Comisiei de la Veneţia, care este autoritatea supremă în materie de legislaţie electorală în Europa, trebuie implementate în totalitate, de la A la Z”, a declarat Siegfried Mureşan.

Parlamentarul european a mai spus că finanţarea partidelor politice trebuie să fie transparentă şi conformă nivelului de salarizare. El nu şi-a putut explica cum o persoană fizică poate dona 20 de salarii pe economie pe an în favoarea unui partid politic, într-o ţară în care venitul mediu este de 2500 de euro pe an. De asemenea, este de neînţeles cum cetăţenii Republicii Moldova din străinătate nu au putut vota la alegerile precedente din cauza insuficienţei buletinelor de vot.

„Ne aşteptăm ca alegerile să fie organizate astfel ca orice cetăţean al Moldovei să poată vota”, a declarat europarlamentarul. Aşteptări au fost expuse şi în legătură cu îmbunătăţirea Codului audiovizualului, aşa ca cetăţeanul să fie informat obiectiv, iar jurnaliştii să-şi îndeplinească misiunea de a informa corect.

Uniunea Europeană intenţionează să aloce Republicii Moldova, pentru anii 2017-2020, între 284 şi 348 de milioane de euro. Alocarea banilor depinde de capacitatea Moldovei de a absorbi respectivele fonduri, dar şi de îndeplinirea condiţionalităţilor convenite, a mai spus Siegfried Mureşan.

În aceeaşi conferinţă de presă, şefa delegaţiei Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Laima Andrikienė, a declarat că Uniunea Europeană vrea să sprijine Moldova în punere în aplicare a Acordului de Asociere, dar şi să vadă progrese la nivelul democraţiei, statului de drept şi respectării drepturilor omului.

„Ne dorim să vedem o intensificare a comerţului, să vedem legături mai bune la nivelul transporturilor şi din punct de vedere energetic între Republica Moldova şi UE. Toate acestea pentru a sprijini dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, în beneficiul tuturor cetăţenilor. Acolo unde există voinţă de a se face reforme, UE acordă sprijin”, a spus Laima Andrikienė.

Referindu-se la alegeri, parlamentarul european a spus că ele trebuie să fie libere şi corecte şi că există puţin timp pentru ca politicienii să adopte reforme şi să le implementeze pe cele deja adoptate, iar pentru a câştiga încrederea cetăţenilor este necesar ca viaţa acestora să se îmbunătăţească considerabil. Uniunea Europeană pune mare preţ pe părerea Comisiei de la Veneţia şi este dezamăgită că la Chişinău nu s-a ţinut cont de recomandările legate de reforma electorală.

La sfârşitul acestui an, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European va redacta, dezbate şi vota un raport de punere în aplicare a Acordului de Asociere, iar vizita oficialilor europeni în Moldova face parte din perioada de pregătire a acestui raport.