Discuţii aprinse în Parlament pe Codul Educaţiei. „Ministrul Maia Sandu a avut curajul să facă necropsia sistemului educaţional“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul Maia Sandu este şefă la Educaţie de aproape doi ani. FOTO Adevărul
Ministrul Maia Sandu este şefă la Educaţie de aproape doi ani. FOTO Adevărul

Aleşii poporului au votat azi, în primă lectură, proiectul Codului Educaţiei, însă s-au contrazis ore în şir pe subiectele limba română din învăţământ, includerea limbii ruse în lista celor străine, managementul şcolar, limitarea mandatelor directorilor de şcoli, autonomia universitară ş.a.

În timp ce deputaţii din majoritatea parlamentară şi cei liberali au felicitat ministrul Educaţiei Maia Sandu pentru documentul elaborat şi pentru curajul cu care face reforme în domeniu, parlamentarii comunişti au acuzat-o că e prea liberală, punând în prim-plan interesele pieţii muncii, şi nu cele ale statului şi ale elevilor/studenţilor. Mai mult, ei au menţionat că acest document este „o bombă pusă sub societatea moldovenească“.

„Rezultatele dezastruase de astăzi de la Bacalaureat nu sunt ale ministrului Maia Sandu, care se află în funcţie de aproape doi ani, sau ale noastre, ale celor care guvernăm de cinci ani, ci a celor care au făcut acum 12 ani ca lucrurile să evolueze astfel. O veche vorbă românească spune: ceea ce semeni aceea culegi“, a declarat liberal-democratul Iurie Ţap, dascăl de profesie. „Vă aduceţi aminte cum au fost transformate peste noapte toate şcolile generale în licee? Guvernanţii de atunci au făcut prost reforma, iar ulterior educaţia a rămas în aer, fiind administrată prost. Felicit pe ministrul Maia Sandu pentru abordarea de sistem, pentru demnitate şi verticalitate“, a adăugat Iurie Ţap.

De cealaltă parte, deputaţii comunişti s-au arătat deranjaţi de faptul că în Codul Educaţiei este scris că limba română e limba obligătorie în învăţământ, că limba rusă devine una dintre cele trei limbi străine, alături de engleza şi franceza, dintre care elevii vor putea alege doar două, sau de faptul că, în viziunea lor, şcoala se va transforma în SRL, iar taxele de şcolarizare vor creşte.

„La alegerile din 30 noiembrie vom avea un fel de referendum pe subiectul politicilor educaţionale“, a susţinut Ina Şupac, de la PCRM. Potrivit ei, şcolile vor continua să fie optimizate, iar abandonul şcolar va creşte. Deputata a cerut amânarea dezbaterilor până după alegeri.

De vină pentru catastrofa de la Bacalaureat

În acelaşi context, colega ei de partid Irina Vlah a susţinut că documentul nu a fost consultat cu dacălii din Găgăuzia. „Documentul a fost publicat doar în limba română, care nu este accesibilă locuitorilor din sudul ţării“, a spus aceasta în rusă. Reprezentanta PCRM a mai povestit că în satele Etulia şi Cişmichioi, care au împreună 10.000 de locuitori, au fost acceptaţi în sesiunea de Bacaraureat 25 de elevi, dintre care au susţinut cu note pozitive doar cinci. „Ceilalţi au plecat în Transnistria să înveţe. Credeţi că aceşti tineri vor reveni înapoi? Vor pleca să lucreze peste hotare, unde nu le trebuie documente şi Bacalaureat“, a spus Irina Vlah.

În timp ce aleşii poporului vorbitori de rusă s-au arătat nemulţumiţi de faptul că română va ocupa tot mai mult loc în educaţie, unii deputaţi au susţinut contrariul. Liberalul Valeriu Munteanu a întrebat când etnicii minoritari vor cunoaşte româna. „Anual absolvesc liceul mii de tineri, majoritatea dintre ei, chiar dacă au învăţat limba oficială toţi anii de studiu, nu cunosc mai mult de două cuvinte“, a declarat acesta.

„Şi pe mine mă deranjează articolul 10 (n.r. – cel cu limba română) şi vreau să înţeleg cum facem ca să rupem odată pentru totdeauna rusificarea minorităţilor naţionale. De ce ucrainenii, care sunt mult mai numeroşi, au mult mai puţine şcoli decât ruşii, iar educaţia la ei se face în rusă? De ce bulgarii învaţă la şcoală în rusă? De ce în Universitate din Taraclia învăţământul este exclusiv în rusă?“, s-a întrebat retoric deputatul neafiliat Mihai Godea. „Codul Educaţiei nu este al unui partid, este al unui stat, fiindcă de sistemul educaţional depinde totul. Felicit pe ministrul Maia Sanda pentru insistenţa şi curajul de a face necropsia sistemului educaţional. Sper ca acest document să vină şi cu elimente de asanare“, a adăugat Mihai Godea.

"Sunt reforme dificile, deloc populare"

Ministrul Educaţiei Maia Sandu le-a răspuns comuniştilor că prea multe probleme s-au adunat în aceşti ani, iar noul Cod al Educaţiei va oferi şanse egale în educaţie şi studii de calitate; că odată cu introducerea învăţământului obligatoriu până la 18 ani tinerii vor putea face o meserie, integrându-se ulterior pe piaţa muncii; că Inspectoratul Şcolar va asigura o calitate unică de predare la nivel de ţară, nu cu diferenţe de la raion la raion, ca acum; că dascălii vor fi evaluaţi şi vor ocupa un post la catedră în urma unui concurs; că managerii şcolari vor fi limitaţi în mandate; că elevii vor pute alege dintre materiile opţionale etc.

„Sunt reforme dificile, care nu au deloc un caracter populist, ba din contră nu pică deloc bine înainte de alegeri. Dar este foarte important să adoptăm acest cod acum, nu-l mai putem amâna“, a replicat şefa de la Educaţie.

Citiţi aici despre noutăţile din Codul Educaţiei

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite