Analiză. Va ataca armata rusă Republica Moldova?
0
Desigur, Chişinăul urmează cu atenţie să urmărească evoluţiile în plan militar din Ucraina şi să consolideze tot instrumentarul politic şi logistic pentru a oferi un grad sporit de securitate a statului. Chiar dacă la moment nu există un pericol nemijlocit al unei invaziei militare ruse în Republica Moldova, această perspectivă nu poate fi exclusă pe viitor...
Înainte de începerea invaziei Ucrainei, armata rusă era considerată a doua cea mai mare forţă militară din lume. După aproape cinci luni de război cu pierderi considerabile de efectiv şi tehnică militară, atât experţii în date, cât şi cei militari afirmă că Rusia va avea nevoie acum de ani buni pentru a se recupera, iar, în cel mai rău caz pentru ruşi, fostul potenţial militar nu se va mai putea întoarce niciodată.
Deşi nu-şi face publice pierderile de soldaţi şi ofiţeri...
Din martie, când Ministerul rus al Apărării a anunţat o singură dată până în prezent numărul militarilor ruşi căzuţi în războiul din Ucraina (au fost raportaţi 1.351 de morţi), la cifra pierderilor de efectiv mai mult nu s-a revenit. Cu toate acestea, din mai multe surse independente se ştie că până în a patra lună de război, Rusia a pierdut în lupte de la 2% la 4% din întregul personal al armatei sale active. O estimare minimă de 2% poate fi obţinută dacă se reiese din datele pe care serviciile secrete britanice le-au anunţat la sfârşitul lunii mai - 15 mii de morţi. Potrivit acestora, pierderile Rusiei în trei luni de război în Ucraina sunt comparabile cu pierderile URSS în timpul războiului de zece ani din Afganistan şi depăşesc pierderile din două războaie din Cecenia, care, conform datelor oficiale ruse, s-au ridicat la peste 11 mii de oameni. Iar potrivit datelor Statului Major ucrainean, la mijlocul lui iunie, Rusia a pierdut iremediabil peste 33.000 de soldaţi şi ofiţeri, sau 4% din întreaga sa armată. Aici este necesar de relatat, că ucrainenii includ în pierderile armatei ruse nu doar morţii, ci şi grav răniţii. Pentru gruparea militară rusă care a atacat Ucraina pe 24 februarie, aceasta înseamnă că până în a patra lună a războiului ea a pierdut irecuperabil între 8% şi 18% din componenţa sa.
Starea generală a armatei ruse este afectată şi de pierderi în rândul corpului de ofiţeri, care potrivit sursei Mediazona, a ajuns până la începutul lunii iunie la numărul de 581 de ofiţeri morţi în Ucraina, iar aceştia sunt doar cei ale căror decese au fost cunoscute public. Experţii militari occidentali sunt nedumeriţi de numărul mare de pierderi în rândul ofiţerilor de rang superior - generali şi colonei ai armatei ruse în Ucraina care, după părerea lor, se explică prin starea degradantă a tacticilor militare ale armatei ruse, moştenite şi încremenite în timpul ultimului război mondial.
Capacitate mare de a pierde blindate şi capacitate mică de a restabili numărul?
Dacă vorbim despre pierderile de echipamente militare ruseşti pe câmpul de luptă, războiul cu Ucraina a lovit cel mai greu tancurile şi vehiculele blindate. Acesta este principalul tip de armament al părţii ruse: acest echipament este folosit de forţele terestre, care sunt cele mai implicate în lupte. Potrivit agenţiei internaţionale Important Stories, armata rusă a pierdut de la 23% până la 42% din toate tancurile sale implicate în luptă şi de la 8% până la 19% din vehiculele blindate. O estimarea minimă a pierderilor ruse - 785 de tancuri (23%) şi 1549 de unităţi (8%) de vehicule blindate a fost făcută de proiectul internaţional Oryx, care analizează fotografii şi videoclipuri ale echipamentelor pierdute. Potrivit analiştilor Conflict Intelligence Team, aceste cifre reflectă aproximativ 70-80% din pierderile reale în cel puţin primele două luni de război. Şi potrivit datelor Departamentului de Apărare al SUA, la sfârşitul lunii mai, armata rusă a pierdut 1 mie de tancuri - aceasta este 29% din toate tancurile active pe care le are Rusia.
Este adevărat că Rusia are peste 10.000 de tancuri în rezervă sau în aşa-zisa conservare, dar este greu de contat pe ele. Potrivit părerii a mai multor analişti, nu toate echipamentele aflate în rezervă sunt potrivite pentru utilizare imediată sau restaurare în cel mai scurt timp posibil. Ar putea dura ani pentru ca Rusia să-şi restaureze flota de tancuri şi vehicule blindate la nivelurile de dinainte de război, dar din cauza sancţiunilor acest lucru s-ar putea să nu funcţioneze deloc. Această estimare se bazează pe cunoaşterea faptului, că în ultimul deceniu de după 2011, Rusia a modernizat şi a produs 150-160 de tancuri şi aproximativ 500 de alte vehicule blindate pe an. Luând în considerare pierderile acestui echipament în războiul cu Ucraina, va fi nevoie de la cinci până la şapte ani de muncă pentru a-l restaura. Dar modernizarea a avut loc folosind componente electronice importate, de exemplu, pe tancul T-72 au fost instalate lunete de termoviziune Thales (Thales este o companie franceză). Într-o situaţie de interdicţie a importurilor, acest lucru devine imposibil.
Obuze şi rachete pe sfârşite?
Şi la capitolul artileria, potrivit aceluiaşi Important Stories, Rusia a pierdut deja un număr considerabil din armele sale. Potrivit fotografiilor şi videoclipurilor de pe câmpurile de luptă, au fost înregistrate 5% din pierderi, iar potrivit Departamentului de Apărare al SUA, Rusia a pierdut 6% din armele de artilerie, pe când conform Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei - 16%. O problemă serioasă a artileriei ruse este consumul de obuze. Se estimează că rezervele sovietice de obuze în depozitele militare din Rusia, se apropie de sfârşit.
Într-o situaţie şi mai îngrijorătoare se găsesc rezervele de rachete de asalt ale armatei ruse. La începutul lunii iunie, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenski a declarat că trupele ruse au tras deja peste 2.500 de rachete peste diverse ţinte în toată ţara, majoritatea lovind obiective civile. Potrivit experţilor militari, până la această dată, Rusia a consumat deja două treimi din toate stocurile sale de rachete de luptă. Aici se cere de concretizat că Rusia dispune de două tipuri de rachete: sovietice şi post-sovietice. Rachetele sovietice se epuizează deja şi nimeni nu le va mai produce vreodată. De exemplu, rachetele de croazieră de tip X-555 şi X-22, care au fost moştenite de la Uniunea Sovietică, se vor epuiza în curând şi nu vor mai exista fiindcă au fost scoase din producţie. Iar numărul de rachete produse în Rusia (Iskander, Caliber, Onyx şi altele) nu depăşeşte 50 de piese de fiecare tip pe an. Prin urmare, estimările arată că din 2011 au fost produse maxim 2 mii de rachete, plus că erau în stoc aproximativ o mie de rachete sovietice. Dintre acestea, peste 2.000 de rachete au fost deja trase - acestea reprezentând două treimi din toate stocurile. În plus, nu toate rachetele din stocuri pot fi folosite într-un război, fiindcă există o rezervă ireductibilă pentru Flota de Nord, pentru Flota Pacificului, pentru aviaţia strategică. În caz contrar, toată doctrină descurajării nucleare se prăbuşeşte şi Rusia devine dezgolită militar în competiţia internaţională a marilor puteri nucleare ale lumii.
În aceste condiţii, potrivit unor experţi militari, chiar dacă Rusia continuă să folosească restul rachetelor, atacând ţinte pe teritoriul Ucrainei, dar intensitatea bombardamentelor în ultima lună a scăzut semnificativ până la lansarea a trei-patru rachete pe zi. Este adevărat, armata rusă încearcă să menţină un anumit ritm de teroare aeriană pentru demoralizarea populaţiei, când în fiecare zi au loc raiduri aeriene în Ucraina, ca civililor să le fie frică, să creadă că ruşii au arme nesfârşite. Însă datele obiective demonstrează epuizarea semnificativă a rezervelor de armament, iar complexul militar-industrial rus nu dispune de capacitatea rapidă de a suplini stocurile şubrezite de armament. Şi aceasta se întâmplă întrucât fabricile ruse care produc rachete folosesc echipamente de import şi într-o situaţie în care ţările occidentale au impus sancţiuni, producţia devine tot mai dificilă. Desigur, încă 50 de rachete de fiecare tip pot fi produse anul acesta de industria de război rusă, dar acest lucru nu va aduce înapoi 2.000 de rachete deja folosite în război. Acest număr de rachete nou produse va crea probleme Ucrainei, dar nu va asigura victoria Rusiei. Şi chiar dacă mai este loc de luptat, dar pe termen lung nu există optimism pentru armata rusă, în condiţiile când complexul militar-industrial rus este lent dar sigur ucis de sancţiunile occidentalilor.
În caz de nu dea, Doamne...
În conformitate cu nota de expertiză a mai multor analişti militari, în războiul cu Ucraina armata rusă a pierdut deja atât de mulţi oameni şi echipamente, încât dacă o altă ţară ar ataca cu arme convenţionale Rusia acum, ei nu îi va fi uşor să riposteze. Se estimează că, dacă forţele principale ale unei armate sunt atrase într-un anumit război, ceea ce rămâne pe loc nu este de cea mai bună calitate şi, în acest caz, nici măcar nu este vorba doar de parametri cantitativi. Pe de altă parte, Rusia însăşi ar putea avea probleme enorme, dacă ar invada acum o altă ţară, chiar şi una atât de mică şi vulnerabilă la mai mulţi parametri cum este Republica Moldova, în timp ce continuă războiul în Ucraina. Este o veste bună pentru Republica Moldova, cetăţenii căreia privesc cu o îngrijorare firească agresiunea militară rusă în Ucraina. Cu atât mai mult este nevoie de a folosi la maxim această perioadă, când Rusia s-a împotmolit în războiul din Ucraina, pentru consolidarea rapidă a capacităţilor de apărare a Armatei Naţionale, ca factor de descurajare suplimentară a unei eventuale agresiuni militare împotriva statului moldovean.
Partea propagandistică a războiului
Războiul fierbinte din Ucraina durează mai mult de patru luni, dar Rusia atacă nu doar cu tancuri şi artilerie, ci desfăşoară un adevărat război propagandistic care vizează nu doar Ucraina, dar şi multe alte state, în speţă Republica Moldova. Mass-media rusă, pe deplin subordonată Kremlinului, alimentează opinia publică internaţională cu naraţiuni provocatoare despre posibilitatea unui al Treilea Război Mondial, în caz dacă Rusiei nu i se va permite să devoreze Ucraina. Suplimentar, propaganda rusă sperie alte state, care încearcă să-şi consolideze capacităţile de apărare militară, că ele pot deveni următoarele victime, după exemplul Ucrainei. Însă războiul din Ucraina a dezumflat reputaţia invincibilităţii infatuate a armatei ruse, care nu poate la moment să reprezinte, din perspectiva armelor convenţionale, o ameninţare serioasă pentru NATO, de exemplu, iar Rusia are nevoie de ani de zile pentru a reconstrui şi a reforma cuprinzător armata.
Gândeşte-te la pace, dar pregăteşte-te de... altceva
Desigur, Chişinăul urmează cu atenţie să urmărească evoluţiile în plan militar din Ucraina şi să consolideze tot instrumentarul politic şi logistic pentru a oferi un grad sporit de securitate a statului. Chiar dacă la moment nu există un pericol nemijlocit al unei invaziei militare ruse în Republica Moldova, această perspectivă nu poate fi exclusă pe viitor. Contracararea unei eventuale ofensive a Rusiei împotriva Republicii Moldova, necesită o consolidare a cooperării politico-militare cu România – stat membru NATO, şi pe această cale a creşterii rezilienţei militare a statului moldovenesc prin intensificarea cooperării cu cel mai puternic şi eficient mecanism de securitate colectivă din lume. Moscova trebuie să ştie că în momentul de cumpănă Chişinăul se va adresa României şi NATO după ajutor, pentru a rezista unei agresiuni militare străine.
Analiza a fost realizată pentru IPN de către Anatol Ţăranu, expert politic, doctor în istorie, ex-deputat.
Se încarcă comentariile...
