Revoluţia din 7 aprilie 2009: edificiile distruse au fost lăsate de izbelişte

Lucrările de reparaţie la clădirile distruse la 7 aprilie 2009 înaintează cu paşi de melc. Foto: Adevărul

La patru ani de la revolta tinerilor şi distrugerea Preşedinţiei şi Parlamentului, niciuna dintre clădiri nu a fost reablilitată. Din lipsă de bani, la un edificiu reparaţiile întârzie, iar la al doilea nici nu au început.

300 de milioane de lei; 700 de milioane de lei; 840 de milioane de lei, un miliard de lei etc. Cifrele arată diferite estimări făcute de mai-marii ţării pentru repararea edificiilor Preşedinţiei şi Parlamentului.

Suma de 300 de milioane de lei a apărut la doar câteva zile după evenimentele tragice din aprilie 2009 şi a fost anunţată de ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului din acea perioadă, Vladimir Baldovici, în cadrul unei şedinţe convocată de Vladimir Voronin.

„Această sumă, însă, a fost doar o estimare prealabilă. Ulterior, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune NIT, Vladimir Voronin a anunţat o altă sumă - de 700 milioane de lei, care ar fi fost necesară pentru reconstrucţia edificiilor distruse“, se constata în raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi a consecinţelor evenimentelor de după aprilie 2009, prezentat la 8 iulie 2010.

La finele anului 2010, Iurie Roşca, fostul lider al PPCD şi ex-vicepremier în perioada iunie-septembrie 2009, anunţa că pagubele provocate de devastarea celor mai importante două clădiri din stat sunt de peste 163 de milioane, iar alte 840 de milioane de lei ar fi necesare pentru reconstrucţie. În total, rezultă o sumă de peste un miliard de lei.

Baghirov, singurul organizator?

În acest răstimp, oamenii legii nu au stabilit cine se face vinovat de aceste pagube, deşi la distrugerea „batimentelor“ au participat sute de persoane. „Este un gol în legislaţie. Nu-i putem trage la răspundere pe participanţi, doar pe organizatori şi instigatori“, ne explică Sergiu Roşu, procuror în Secţia exercitarea urmăririi penale pe cazuri excepţionale a Procuraturii Generale. „Singurul organizator identificat este Eduard Baghirov“, a mai adăugat procurorul, care nu a putut să ne precizeze valoarea prejudiciilor. „E vorba de sute de milioane de lei“, a spus Roşu.

Nici vinovaţii de actele de violenţă comise asupra civililor nu au fost toţi identificaţi şi pedepsiţi, multe dintre victimele de la 7 aprilie 2009 căutându-şi încă dreptatea în fata Justiţiei.

Niciun ban pentru reparaţii

Cât despre lucrările de reparaţie a clădirilor distruse, acestea înaintează cu paşi de melc. Alexandru Guţu, directorul companiei ce efectuează lucrările la Parlament, susţine că din cele circa 175 de milioane de lei necesare pentru lucrările de reparaţie şi montaj la blocul G au fost alocate doar 109 milioane de lei.

„Am făcut tot ce s-a planificat. La sala de şedinţe, de exemplu, s-au efectuat 90% din lucrări. Mai avem de lucru, dar aşteptăm bani“, a precizat antreprenorul. Potrivit lui Guţu, la blocurile A şi V, care de asemenea au fost devastate, nu se fac lucrări, pentru că autorităţile nu au cerut acest lucru. „Dacă nu se va pune această sarcină, vom face o estimare şi vom putea spune de câţi bani e nevoie“, a mai adăugat managerul.

Marcel Răducan, ministrul în exerciţiu al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a menţionat că în bugetul pentru acest an nu au fost prevăzuţi bani pentru aceste edificii. „Aşteptăm rectificarea bugetului ca să putem obţine măcar sumele care au fost alocate anul trecut“, a declarat oficialul.

Clădirea Preşedinţiei se află într-o situaţie şi mai proastă. Acolo lucrările au fost îngheţate. Alexandru Caraman, şeful Direcţiei 2 din cadrul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, ne-a spus că aici lucrurile nu s-a schimbat din 2009. „Nu-s parale. Când o să fie atunci poate se va schimba ceva“, ne-a tăiat-o scurt responsabilul de administrarea clădirii Preşedinţiei.