Baciul modern, profesie la limită. Află povestea unui bărbat care are una din cele mai mari turme de oi din ţară FOTO
0
La Hânceşti există una din cele mai mari turme de oi din ţară.Proprietarul, inginer de profesie, vede în miei nu doar carne bună pentru bucatele de Paşte. Baciul spune că dacă nu iubeşti animalele, nu ai cum să prosperi în acest domeniu.
Vladimir Ududovici din Hânceşti este un exemplu pentru oamenii de la sate care se plâng că nu au ocupaţie. El are o fermă de oi de prăsilă, de rasa caracul moldovenesc, unică în ţară. Acestea au o productivitate mult mai mare la lapte, iar pielcelele sunt de înaltă calitate.
Este o generaţie de oi obţinută de savanţi moldoveni. Cei care au lucrat la acest proiect sunt îngrijoraţi că dacă statul nu le va acorda oierilor suport financiar necesar, această rasă va dispărea. Vladimir Ududovici a fost printre primii antreprenori care au continuat munca oamenilor de ştiinţă. El a cumpărat, cu trei ani în urmă, primele 400 de capete. Astăzi, gospodarul a ajuns la 1.500 de oi. Mai are şi 500 de capre.
PĂRĂSIT DE CIOBANI
Omul se plânge că oieritul este o activitate foarte grea, mai ales că lipsesc braţele de muncă. „Anul trecut, de Paşte, m-au părăsit toţi ciobanii. Lumea nu prea vrea să lucreze. Se mulţumesc cu banii şi coletele primite de la rudele care lucrează peste hotare şi preferă să se odihnească decât să muncească", susţine baciul modern de la Hânceşti. Antreprenorul afirmă că a observat că, în ultimul an, mai mulţi oieri şi-au sacrificat întreaga turmă, pentru că n-au pe cine angaja.
CLICK AICI SĂ VEZI GALERIE FOTO!
TOTUL SE FACE CU DRAGOSTE
Vladimir Ududovici recunoaşte că „trebuie să iubeşti animalele, dacă vrei să te ocupi de creşterea lor". Oricât de bune calcule contabile ar face, trebuie să ştie personal să le îngrijească, să le simtă nevoile. În plus, el mai are păşuni, unde creşte nutreţ pentru animale, şi un abator modern. Brânza o vinde unei reţele de pizzerii din Chişinău. Pe viitor, speră să deschidă în Chişinău câteva magazine de carne şi mezeluri. Până atunci, însă, carnea o exportă în Rusia.
Cu caprele e mai dificil, spune proprietarul. „În Uniunea Europeană, laptele, brânza şi carnea de capră sunt mai scumpe faţă de cele de oi. La noi însă nu există piaţă de desfacere pentru acest produs, deşi e tare sănătos. Eu beau în fiecare zi lapte de capră, iar rezultatul îl simt pe pielea proprie", se laudă bărbatul.
În preajma Paştelui, a crescut considerabil cererea de carne de miel. Oierul îi sacrifică însă cu socoteală, căci, spune el, peste o lună, când vor fi mai măricei, va putea câştiga mai mult. Acum nici măcar brânză nu face, ca mieii să aibă suficient lapte până prind la puteri. „O să tai câţiva miei pentru familie, ca să păstrăm tradiţia", adaugă baciul.
Pe viitor, Vladimir Ududovici se gândeşte să cumpere aparate de muls, căci e o muncă enormă să mulgi peste 1.000 de animale. „Un antreprenor din Vulcăneşti şi-a cumpărat astfel de aparate şi timp de jumătate de an s-a chinuit să le pună la punct. Observăm cum procedează, ca să nu comitem aceleaşi greşeli", spune oierul din Hânceşti.
Pentru că este fermă de prăsilă, statul îl subvenţionează cu 15 lei pentru fiecare animal vândut. De asemenea, Vladimir Ududovici mai speră să obţină un grant japonez pentru dezvoltarea afacerii.
Forfota de dinaintea sărbătorii
Săptămâna aceasta satul Logăneşti, Hânceşti, ca şi majoritatea localităţilor din ţară a fost ca un muşuroi de furnici. Oamenii, profitând de vreme frumoasă, au ieşit din case, au curăţat copacii, au dat cu var casele, au vopsit gardurile. Au făcut curat şi pe uliţe şi drumuri, căci la sat nu vin cei de la autosalubritate să te ajute.
Maria Bujor, de 65 de ani, şi-a scos vecinele mai tinere să vopsească fântâna de unde iau cu toţii apă. În patru, într-o oră fântâna arăta ca nouă. „Am cam terminat cu curăţenia. De acum ne apucăm de făcut mâncare. Vor veni copiii acasă şi trebuie să am ce le pune pe masă", spune femeia.
O altă consăteancă, Dora Tăbăcaru, şi-a chemat vecinele la vopsit gardul. Azi lucrează la ea, mâine - la alta. La ţară oamenii se ajută unii pe alţii. „Mâine voi frământa cozonacul şi pâinea", a spus gospodina. Femeia zice că de Paşte masa ei va geme de mâncare. Au tăiat un porc şi vor face din carnea lui multe feluri de mâncare.
Pe Maria Botnari, o femeie de 77 de ani, am întâlnit-o în cimitir, la mormântul soţului decedat anul trecut.
Gospodăria ei e gard în gard cu cimitirul. A făcut o portiţă în fundul grădinii şi vine la mormânt aproape în fiecare zi. Bătrâna făcea curat la mormântul soţului ei. „La bătrâneţe e mai greu", a spus tângâindu-se femeia.
Se încarcă comentariile...
