Cum ajunge rugby-ul popular printre tot mai mulţi copii din România. „Mai avem de muncă la cultul pentru sport“

Cum ajunge rugby-ul popular printre tot mai mulţi copii din România. „Mai avem de muncă la cultul pentru sport“

Gheorghe Sabău încurajează crearea de cluburi de rugby FOTO Arhivă personală

Primul contact cu rugby-ul a fost un fel de "dragoste la prima întâlnire" pentru sălăjeanul Gheorghe Sabău. Era licean şi practica fotbalul, însă participare la un antrenament de rugby l-a determinat să renunţe la balonul rotund, pentru cel oval.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sălăjean la origine, profesorul universitar Gheorghe Sabău a îndrăgit dintotdeauna sportul, astfel că orele de educaţie fizică pe care făcea la şcoala din satul său natal Motiş erau o încântare, iar competiţiile interclase, în special la fotbal, erau atât de aşteptate.

În clasa a IX-a, a începută să practice fotbalul la juniorii Universităţii Cluj, pentru ca un an mai târziu, printr-o întâmplare, să ajungă cu un coleg de clasă la un antrenament de rugby al CSS Viitorul Cluj-Napoca. A fost momentul care şi-a pus decisiv amprenta asupra vieţii lui. "Scânteia mi-a fost dată de către regretatul antrenor Alexandru Ştefu, care m-a capacitat definitiv pentru rugby. Mi-a oferit un tricou şi m-a poftit să fac antrenament cu echipa de juniori. Atât de mult mi-a plăcut, încât am renunţat la fotbal, unde eram legitimat, şi am rămas definitiv la rugby", mărturiseşte Gheorghe Sabău, cel a cărui dragoste pentru sportul cu balonul oval l-a determinat să facă din asta o carieră.

Din jucător, antrenor şi arbitru

După doi ani de juniorat la Viitorul Cluj şi 15 ani la seniori, a pus ghetele de jucător în cui, pentru a le încălţa pe cele de antrenor şi arbitru naţional şi internaţional şi, mai apoi, observator internaţional. "Nimic nu se compară cu activitatea din iarbă", spune profesorul universitar care ocupă, din 2014, postul de director de dezvoltare pentru Transilvania, în cadrul Federaţiei Române de Rugby.

"Acest sport m-a ajutat să am o carieră profesională, un statut social aparte  prin valorile  pe care rugby-ul le-a transmis şi cultivat mereu: respect, colegialitate, ajutor, integritate, disciplină, socializare, onestitate, fair-play. Pe scurt, m-a învăţat să fiu om! Apoi, partea sportivă a venit de la sine până la 35 de ani, când am pus ghetele de jucător în cui, înlocuindu-le cu cele de antrenor şi arbitru. Din 2008 sunt şi observator internaţional, ceea ce te face să fii aproape de fenomen la cel mai înalt nivel".

Despre rolul pe care îl are în cadrul Federaţiei, Gheorghe Sabău susţine că, împreună cu colegii din celelalte regiuni ale României, îşi propune să dea o altă faţă rugby-ului la nivel de copii şi juniori: "Spun fără rezerve că suntem pe un drum bun. În ţara noastră, acest sport recâştigă încet popularitatea de care s-a bucurat în anii `70-`80, însă datele sunt cu totul altele odată cu introducerea profesionismului în acest sport pe plan mondial. Cred ca suntem singurul sport de echipă din România care nu a lipsit de la nicio Cupă Mondială, lucru cu care ne mândrim. Odată rămaşi la masa bogaţilor, lumea din exterior te priveşte altfel şi-ţi acordă respectul cuvenit".

Unul dintre aspectele la care se lucrează pentru a ridica ştacheta îl constituie pregătirea de antrenori în domeniu şi încurajarea creării de cluburi de rugby. În acest sens, menţionează directorul de dezvoltare, pentru 2017 a fost întocmit un calendar în care sunt prevăzute zonele şi datele în care se organizează cursuri de perfecţionare pentru antrenorii de copii şi juniori. Avem nevoie de cluburi şi mai ales de antrenori bine pregătiţi, dedicaţi acestei nobile meserii".

Sportul îmbunătăţeşte calitatea vieţii

Sălăjeanul militează pentru implicarea copiilor în diverse forme de activitate sportivă, subliniind beneficiile pe care o mişcarea încă de la vârste fragede, precum şi faptul că sportul îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi îi disciplinează: "Este esenţial să înţelegem cât de strânsă este legătura între a face sport şi a avea un psihic sănătos. Dacă ajutăm copilul de mic să iubească sportul, atunci îi vom face un bine pe termen lung.Va deveni un adult cu fire sportivă şi aceasta îi va face mult bine. Pâna nu de mult, regula nescrisă era clară: copiii veneau de la şcoală sau grădiniţă, se schimbau în hainele de «afară» şi ieşeau la joacă până când apunea soarele. Dar astăzi, când au la îndemână zeci de canale TV cu desene, sute de DVD-uri cu filme şi mii de jocuri pe calculator, este foarte greu să îi mai tentăm chiar şi cu "banala" ieşire prin parc. Toţi antrenorii de la toate disciplinele sportive întâmpină probleme în selecţie tocmai datorită celor spuse mai sus. Nici rugby-ul nu face excepţie, dar nu trebuie să ne resemnăm, dimpotrivă, să perseverăm prin puterea exemplului".

Din dorinţa de a-i atrage pe copii spre sportul cu balonul oval, Federaţia a lansat în 2014 proiectul "Muguri de campion", destinat pentru 29 de judeţe ale ţării în care rugby-ul lipseşte cu desăvârşire. În Transilvania de Nord, demersul a fost coordonat de către Gheorghe Sabău. Prin departamentul pe care îl conduce, au fost distribuite materiale logistice tuturor şcolilor care au vrut să adere la acest proiect, s-au organizat cursuri de pregătire pentru profesorii de educaţie fizică pentru a practica în toate şcolile varianta de rugby tag (non-contact).

"Obiectivul principal a fost de a promova rugby-ul în astfel de zone, de a capacita copiii să practice un sport nou, de a le insufla şi a-i creşte în valorile acestuia". Rezultatele au fost peste aşteptări pentru că, spune Gheorghe Sabău, zeci de unităţi de învăţământ din judeţele Bihor, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj au răspuns provocării. Într-o primă fază, rezultatele au fost explozia numerică, dar şi de calitate în competiţiile şcolare precum Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar sau Gimnaziada.

"Mugurii de campion" vin din Sălaj

Din Sălaj, s-au înscris în competiţie 15 şcoli care s-au luptat locul I, cea mai bună echipă fiind desemnată cea a Şcolii Gimnaziale "Andrei Mureşanu" din Cehu Silvaniei. Aceasta a reuşit să câştige şi faza zonală, iar mai apoi, pe cea naţională. În ciuda acestei rezultat extraordinar, marele obiectiv, crearea primei echipe de rugby din judeţ, nu a putut fi atins. Şi asta din cauza indolenţei autorităţilor locale, care nu s-au arătat dispuse să asigure sprijin financiar pentru deplasările la competiţii, şi a părinţilor ezitanţi, consideră reprezentantul FRR. "Am încercat marea cu degetul, însă lipsa de cultură rugbystică a învins dorinţa noastră. Îmi pare rău de calitatea copiilor care au un potenţial extraordinar. Mai avem de muncă la capitolul educaţie, la cultul pentru sport", adaugă el.

Totuşi, speranţele nu s-au năruit, şi asta pentru că acest sport continuă să aibă mulţi adepţi, iar rezultatele nu sunt de neglijat. După succesul din 2014, în 2015, echipa aceleiaşi şcoli din Cehu Silvaniei s-a calificat între primele opt din ţară, iar în următorul an, echipa din Şimleu Silvaniei a câştigat etapa judeţeană, dar s-a oprit în faza zonală.

Potrivit interlocutorului nostru, anual, în competiţiile de rugby tag participă aproximativ zece echipe din Sălaj, fiecare cu un lot de 12 jucători, din care obligatoriu patru fete. În anul competiţional 2016/2017, echipelor sălăjene li s-au alăturat 24 din Cluj, 15 din Satu Mare, 21 din Bihor, 22 din Maramureş şi 21 din Bistriţa-Năsăud.

De ce ar opta un copil pentru rugby şi nu un alt sport? "Pentru că un copil care practică rugby în mod constat este optimist, energic, activ, învaţă să fie un luptător, să facă faţă cu brio atât succeselor, cât şi eşecurilor pe orice plan în viaţă. Maturizarea emoţională este mai rapidă la astfel de copii, deci vor beneficia de un echilibru psihic mai stabil pe termen lung, vor învăţa să fie organizaţi, să-şi stabilească mai bine priorităţile, să-şi exerseze curajul şi perseverenţa, care în timp devin calităţi, pe care le vor aplica şi în alte arii ale vieţii sale".

Vă mai recomandăm:

Cum îi ajută baletul pe copii să se dezvolte armonios: „Astfel învaţă că pentru a obţine ceva trebuie să depui efort“

Când sportul îşi dă mâna cu actele de caritate. Cristina Neagu, Florin Gardoş şi Dorin Rotariu şi-au donat tricourile pentru o cauză nobilă

citeste totul despre: