Mai poate fi părintele un model pentru copii, după ce ajunge în închisoare?Provocarea specialiştilor la o acţiune  organizată în premieră la Vaslui

Un seminar organizat de Penitenciarul Vaslui şi recomandat specialiştilor din domeniul reintegrarii sociale a reunit marţi, 8 mai, la Vaslui specialişti din domeniul psihologiei, asistenţei sociale, psihopedagogiei, preoţi precum şi educatorii din toate penitenciarele din regiunea Nord Est a României.

Tema seminarului ”Mai poate fi părintele un model” a readus în actualitate problemele de reintegrarea în societate a persoanelor condamnate în regim de detenţie dar şi stereotipurile cu care se confruntă aparţinărorii acestora. 

În sala mare a Consiliului Judeţean au susţinut prelegeri nume de sonore din mediul academic. Profesor universitar, doctor în pedagogie Constantin Cucoş, directorul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi,  a prezentat strategii şi tendinţe în educarea adulţilor instituţionalizaţi. 

”Sunt persoane care se simt mai bine în mediul carceral, decât în libertate, şi asta din cauza faptului că, atunci când s-au aflat în mediul carceral, nu au fost pregătiţi să se readapteze în societate. Trebuie să  ştim cum să corelăm situaţiile, putem face minuni cu metode clasice şi trebuie să fim atenţi cum încărcăm strategiile pentru că maximizează învăţarea”, a subliniat prof. Constantin Cucoş.

Profesor universitar doctor Laurenţiu Şoitu, de la Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, de la aceeaşi universitate ieşeană, a vorbit despre ”sentimentul aparteneţei”, arătând că niciodată ”nu trebuie să dăm vina pe alţii”. ”Să nu uităm că şi noi, cumva suntem trimişi în calea cuiva să-i fim de folos”, a invocat prof. Şoitu.

Drama copiilor de infractori: cazul pictoriţei ucise la Iaşi

O prezentare emoţionantă a avut doctor Rodica Pop, membru al Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Istorie şi Ştiinţă al Universităţii ”Al.I.Cuza” Iaşi. În prelegerea sa, Rodica Popa a adus în discuţie cazul tragic al unei pictoriţe ucisă din Iaşi, ucisă în urmă cu opt ani de iubitul ei, un bărbat căsătorit, tatăl a doi copii, arătând drama trăită atât de familia victimei, cât şi cea a autorului. 

”Pentru mine tema nu reprezintă o provocare intelectuală abstractă, ci este o problemă reală cu care mă confrunt şi la care încerc să găsesc răspunsuri valabile cu ajutorul lecturilor, al meditaţiei, ale experienţei altora ş.a. Copiii aceştia se simt stimgmatizaţi, Ilinca (fiica bărbatului care a ucis pictoriţa Ilinca Gânju n.r.) are acum aproape 20 de ani, este studentă la Paris şi este înspăimântată că va trebui să dea explicaţii viitorului ei bărbat despre trecutul familiei ei, despre tatăl care se află în închisoare pentru o crimă. Matei (fiul autorului n.r.), are acum 18 ani şi îşi doreşte să studieze ştiinţe, este cel mai bun din promoţia lui, la o şcoală de prestigiu din Paris şi vrea să-şi găsească o fată cu care să se căsătorească şi să privească doar înainte nu în urmă.
Dacă ne lăsăm copleşiţi de opinia publică şi de mentalitatea populară, s-ar putea să le dăm dreptate Ilincăi şi lui Matei că se simt stigmatizaţi sau trataţi cu rezerve. Asta pentru că înţelepciunea populară are numeroase vorbe care îi incriminează : ”aşchia nu sare departe de trunchi”, ”ce naşte din pisică, şoareci mănâncă”, ”eşti copilul părintelui tău”. Fără îndoială, această înţelepciune populară se bazează şi pe nişte credinţe izvorâte din Vechiul Testament şi citez: Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii”, a afirmat Rodica Pop.

În plus, aceasta a subliniat şi faptul că ştiinţa a venit cu dovezi care întăresc anumite convingeri populare, în sensul că geneticii de referinţă au stabilit reguli conform cărora factorii genetici care se transferă de la părinţi la copiii.

”Nu întotdeauna este nevoie de un model”

”Copilul este sinteza celor doi părinţi, a celor patru bunici, a celor 16 străbunici s.a., ceea ce înseamnă că ADN depinde nu doar trăsăturile noastre fizice, ci şi că genele ne controlează emoţiile şi comportamentele
După cum vedem, se vorbeşte despre un destin fatal al omului, despre cum e el prizonierul naturii, al biologicului pe care îl moşteneşte, al neputinţei”, a completat Rodica Pop.

Specialista Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Istorie şi Ştiinţă al Universităţii ”Al.I.Cuza” Iaşi a prezentat şi cazul unui tată alcoolic care avea doi fii gemeni, care la maturitate aveau să ajungă unul om de succes, celălalt, la rându-i alcoolic. Amândoi l-au indicat pe tată drept cauză: unul invocând că s-a ratat asemenea părintelui, celălalt arătând că a fost pentru el un model pe care nu şi l-a dorit să-l urmeze

”Realitatea ne arată că nu întotdeauna este nevoie de un model. Omul se bazează pe nişte pârghii interioare, atât de misterioase şi specifice fiecăruia încât este nevoie de multă cunoaştere ca să înţelegem ce se întâmplă, de aceea cercetările trebuie să continue cu toate rezultatele categorice şi teoriile de necontestat ale savanţilor”, a conchis Rodica Popa.

Lecţie pentru educatorii din penitenciare

Seminarul organizat de Penitenciarul Vaslui a continuat cu prelegerile susţinute de conferenţiar universitar doctor  Maria-Marinela Mihăilă – Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Facultăţii de Filozofie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi preotul  Florin SmarandiI – coordonator preoţi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi profesor de comunicare al Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna.

La manifestare au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Prefecturii Vaslui, Consiliului Judeţean Vaslui, Primăriei Vaslui, Protoieriei Vaslui, CJRAE Vaslui, ISJ Vaslui, AJOFM Vaslui, Bibliotecii Judeţene Vaslui, DGASPC Vaslui, Serviciului de Probaţiune Vaslui s.a.

”Scopul activităţii îl constituie identificarea unor metode psihopedagogice ce pot fi aplicate în cadrul activităţilor educaţionale desfăşurate cu persoanele private de libertate adulte, cu un comportament deviant, agresiv şi iresponsabil. Obiective urmărite identificarea problemelor întâmpinate în educaţia persoanelor custodiate; eficientizarea evaluărilor individuale, identificarea nevoilor educaţionale reale, responsabilizarea şi creşterea motivaţiei intrinseci pentru schimbare în rândul populaţiei carcerale; însuşirea unor metode noi psihopedagogice ce pot fi aplicate în cadrul activităţilor şi programelor educative; transmiterea unor modele de bune practici; necesitatea restaurării integrităţii morale”, a precizat Nicolae Toma, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui.