Ce a mai rămas din arta dacilor: culorile favorite ale strămoşilor noştri, tipurile de ceramică, metalele preţioase folosite
0
Mai multe informaţii despre arta dacilor s-au aflat în urma descoperirii tezaurului de la Perşinari, tezaurului de la Sîncrăieni, a brăţărilor dacice, a tezaurului de la Pietroasa, a coifului de aur de la Poiana Coţofeneşti sau a Rhytonului de la Poroina, din Mehedinţi.
Foarte puţine lucruri se cunosc despre arta dacilor, nu s-a păstrat amintirea mitologiei dacice, nu se ştie nimic despre dansurile lor populare ori despre muzica lor şi literatura religioasă. În aceste condiţii este foarte greu de realizat un tablou complet ar artei dacice. Cele mai multe informaţii vin totuşi din arheologie.
„Tot ceea ce s-a păstrat s-a păstrat în pământ: ornamente sau, mai rar, figuri dăltuite în piatră, turnate în bronz, bătute cu ciocanul în fier şi argint, scrijelite în os, incizate în pasta moale a vaselor încă nearse sau pictate pe suprafaţa lor netedă. Aşadar, elemente de sculptură, toreutică, ornamentare ceramică şi pictură. Dar nici din acestea nu cunoaştem prea multe. Relativ complete sunt doar cunoştinţele noastre despre ornamentarea ceramicii, atât de abundente în orice aşezare dacică”, spune Hadrian Daicoviciu în lucrarea „Dacii”.
Ceramica în culorile roşu şi brun
În general lucrată la roata şi cu puternice influenţe greceşti, ceramica este reprezentată de vasele pictate, cu motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie stilizat, reprezentări de păsări şi animale reale sau imaginare. Culorile folosite sunt de obicei roşul şi brunul (în diferite nuanţe), mai rar, galbenul şi negrul.
Se pare că motivele zoomorfe au fost împrumutate de la sciţi şi greci, însă dacii le-au tratat într-o notă originală. Tot ca împurmut grecesc sunt considerate protomele ceramice în formă de cap de ţap, de taur şi de cal, precum şi placa de bronz decupată în forma unei capride înaripate, toate găsite la Poiana. Cuptoarele de ars vasele aveau camera de combustie separată de cea superioară, în care se aşezau oale uscate pentru ars, printr-un grătar perforat, sprijinit de un picior median. Foarte probabil, ceramica de uz comun era lucrată pe loc, în gospodăriile de rând, şi nu în totalitate de meşteri olari, iar arderea se putea face şi în gropi.
Religia, aniconică
Rară este însă figura umană în arta dacică. “Din cele patru-cinci reprezentări cunoscute ale zeiţei Bendis, doar două sunt de factură orginală: masca de bronz de la Piatra Roşie şi gravura de pe teaca de pumnal de la Popeşti. Restul sunt fie produse străine (capul descoperit la Costeşti), fie imitaţii după astfel de produse (medalionul de lut de la Sarmizegetusa). Deşi cultul cavalerilor danubieni, bogat reprezentat în epoca romană prin numeroase icoane în relief, e probabil de origine dacică, nicio imagine a acestor divinităţi nu se întâlneşte în perioada statului dac. Cu rare excepţii, religia daco-geţilor pare să fi fost aniconică şi aceasta se reflectă în artă”, mai spune istoricul Hadrian Daicoviciu.
Produsele din argint, reprezentative
O parte importantă a artei dacice o reprezintă obiectele din metale preţioase, produsele de argint fiind fără îndoială, produsele cele mai înalte şi reprezentative ale artei geto-dace. Nu numai că sunt realizate din argint de calitate, dar măiestria la care au ajuns meşterii daci poate stârni invidia celor din zilele noastre. Un splendid exemplu de artă autohtonă îl constituie vasele de argint din tezaurul de la Sîncrăieni. Ornamentate cu împunsături, palmete, lujeri, frunze, motive împletite şi valuri alergătoare, ele sunt o mărturie a măiestriei autorului şi gustului proprietarului. Lanţurile ornamentale făurite din zale de argint sunt atât de fine încât par împletite.
„În obiectele de aur, rare de altfel, se pot adesea recunoaşte influenţe străine. Marele coif de aur descoperit la Poiana-Coţofeneşti (jud. Prahova) atestă elemente trano-scitice, evidente mai ales în scena sacrificării unui taur figurată pe el, astfel de elemente scitice se întâlnesc şi pe piesele de harnaşament lucrate din argint în chip de animale (lei, cerbi, cai) stilizate”, explică autorul lucrării „Dacii”.
Din arta dacilor s-au păstrat multe motive care apar astăzi şi pe porţile ţărăneşti din Maramureş ori Bucovina, precum şi pe multe obiecte ţărăneşti de mobilier, cum sunt motivul soarelui, figurat ca rozeta, romb şi cercuri concentrice, motivul lunii, căruia ii este asociat cel al spiralei şi meandrelor, motivul bradului şi frunzei.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
