VIDEO Spectacolul naturii în Dobrogea: au înflorit bujorii. Sunt ocrotiţi prin lege
0
Bujorul românesc, frumoasa specie care poate fi admirată în nordul Dobrogei, este în plină perioadă de înflorire. Iubitorii naturii vizitează poienile unde cresc aceste flori şi fac apeluri pentru protejarea lor.
România serbează la 15 mai Ziua Bujorului. Floarea sălbatică, considerată „element de identitate naţională“, înfloreşte o dată pe an, timp de 10 zile, în luna mai, în apropierea sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai). Intervalul este pândit cu străşnicie de vizitatorii care vor să se desfete la vederea plantaţiilor de bujori.
Bujorul românesc (Paeonia peregrina varianta romanica sau Paeonia peregrina Miller - în enciclopedia florei), creşte cu deosebire în sud-estul ţării. Răsare spontan în câteva regiuni ale ţării, cum ar fi Măcin şi Babadag-Tulcea, Troianul-Teleorman, Comana-Giurgiu, Zau de Câmpie-Mureş, Pleniţa-Dolj sau Stoicăneşti-Olt.
Are frunze în formă de lance, divizate la vârf, o floare cu petale de un roşu-sângeriu şi un miez galben. Parfumul său, care aminteşte de trandafirul suflat de vânt şi rumenit de soare, îmbie la cules. Însă cei care iubesc cu adevărat florile trebuie să le lase în mediul lor natural, mai ales dacă este vorba despre specii aflate pe cale de dispariţie, cum este Paeonia peregrina.
Bujorul are 5 specii spontane şi 3 specii cultivate, cu circa 100 varietăţi şi soiuri. „Drumeţii“ le smulg cu tot cu rădăcină, împuţinându-le de la an la an, uitând că florile sălbatice au oricum viaţă efemeră, iar frumuseţea lor se stinge în glastră.
Un iubitor al Dobrogei, Alex Filip, naturalizat la Sarichioi, unde s-a însurat cu o localnică şi unde ei vor să-şi crească pruncii, a plantat la intrarea în platoul din pădurea Enisala un panou care îndeamnă la ocrotirea delicatei flori:
„<N-ai ce face, te lupţi cu morile de vânt...>, îmi spusese cineva când i-am zis că merg să plantez panoul ăsta la intrarea în rezervaţia de bujori de la Enisala. <Mai bine încerc să mă lupt cu morile de vânt decât să stau degeaba şi să văd cum unii bujori sunt smulşi din rădăcini sau călcaţi în picioare>, am răspuns eu în timp ce plecam din atelierul tâmplarului Tolic, cel care m-a ajutat împreună cu pictorul Nea' Mişa să fac pancarta.
Mi-ar fi la îndemână să fac asta, dar prefer să nu dau neapărat vina pe educaţia oamenilor, căci mulţi dintre ei probabil nici nu ştiu că dacă îi smulgi din rădăcini nu mai cresc la loc sau dacă îi tai floarea cu tulpina în cel mult două zile bujorul moare. Şi e păcat când ne putem încărca sufletul de bucurie aici, în mediul lor sălbatic, răsplătindu-ne la apus cu o mireasmă incredibilă. Ce minunăţie a naturii! Ce spectacol de care vă puteţi bucura şi voi!
Bujorul Dobrogean este un endemit, care există numai în Dobrogea, între Tulza şi Mangalia, în Babadag, Enisala, Niculiţel şi mai rar în Măcin. Are floarea mare, purpuriu-violacee şi se numără printre primele plante protejate din România, încă din perioada interbelică“, a explicat Alex pe Facebook.
Bujorul românesc din Dobrogea Sursa Facebook Alex Filip / Autor Marian Sterea
Bujorul de la Greci
În nordul Dobrogei, la două ore de Constanţa, se află Parcul Naţional din Munţii Măcinului, unde bujorii româneşti sunt căutaţi de cum începe luna mai. Înainte de a începe urcuşul, turiştii se opresc la Greci, localitatea tulceană de la poalele Munţilor Măcinului. Se plăteşte o taxă de intrare de 6 lei în Parcul Naţional Munţii Măcinului, se lasă maşina pe platou, apoi se porneşte pe drumul cel stâncos.
Vizitatorii parcurg kilometri pe urcuş de munte, în pantă nu foarte abruptă. Scurtele popasuri se fac la înălţimi de sute de metri, pe roci de granit stratificate, mai vechi decât dinozaurii. Bujorul românesc creşte în poieniţele din păduri, fiind ocrotit de lege - dar nu şi de vandali.
Unii îi găsesc pe traseul Cozluk, alţii pe traseul Dealul cu drum - unde sunt cam 15 kilometri de străbătut pentru a cuprinde toată zona. Insuliţele de bujori răsar în calea celor care îi caută, în luminişurile unde răzbate soarele. Perioada exactă a înfloririi bujorilor este greu de prins, însă peisajul răsplăteşte din plin efortul urcatului pe munte.
Bujorul, propus floarea naţională a României
Fiind atât de preţios, un grup de horticultori din mediul academic din România, condus de prof.dr. Florin Toma de la catedra de Floricultură din Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, a propus în 2013 ca bujorul să fie declarat floarea naţională a României. Proiectul luat în considerare de Guvernul Cioloş, pe baza unor studii ştiinţifice ale Facultăţii de Horticultură, aşteaptă să fie reluat de actualii guvernanţi. Există chiar şi o petiţie lansată online pentru susţinerea acestei idei. „Acest concept există la alte ţări, de ce nu ar avea România o floare naţională?“, se întreabă iniţiatorii.
La cât de des este pomenit în cultura românească, bujorul poate fi considerat un element de identitate naţională. Este nelipsit din folclor, fiind asociat cu frumuseţea, iubirea şi dorul - în basme, cântece, poezii, literatură, pictură, ie, port popular, covoare şi alte obiecte de artizanat. Sunt regiuni ale ţării care organizează anual sărbători şi chiar festivaluri dedicate bujorului.
Statistic, 100.000 români poartă numele de Bujor, ca nume de familie sau ca prenume. Bujorul mai este folosit şi în industria cosmetică şi ca remediu medicinal pentru stări de greaţă. Pentru titlul de „floare naţională“ mai concurează în preferinţele românilor muşcata, floarea-de-colţ, măceşul, narcisa, lăcrămioara sau sânzienele.
Bujorul românesc, marcă înregistrată
Între timp, bujorul românesc este deja adoptat de Ministerul Apărării Naţionale ca emblemă a eroismului. Bujorul este purtat la revers sau pe cocarda tricoloră (foto dreapta, sursa camaraziimilitari.ro) la Ziua Veteranilor (11 noiembrie), la Ziua Veteranilor de Război (29 aprilie), de Înălţare şi la toate evenimentele în care este cinstit sângele vărsat pe câmpul de luptă de ostaşii români. În noiembrie 2015, Asociaţia de Caritate din Armata României „Camarazii“, susţinută de Invictus România, a înregistrat marca la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
„Bujorul românesc a fost rezervat de noi la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, secţiunea Mărci. Sperăm ca tot mai multe persoane să poarte la rever acest simbol, în semn de respect pentru faptele de arme ale ostaşilor români din toate timpurile“, arată Nicolae Anghelescu, preşedintele „Camarazilor“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
