VIDEO Aşa arăta Cetatea Deva înainte de explozia magaziei cu praf de puşcă din anul 1849
0
Cetatea de la Deva a fost construită în timpul regelui ungar Bela al IV-lea, în anul 1264. Aceata se află în vârful unei stânci înalte de 250 de metri, pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva.
După invazia tătarilor, a fost construită o cetate nouă de către regele Bela al IV-lea, primul document despre cetate datând din 1264. În 1302, cetatea aparţine voievozilor transilvăneni. În 1580 este întărită, aici câştigând lupta Torok Janos împotriva pasei Kasim.
Cetatea a început să capete valoare militară de abia în secolul al 17-lea. După ce turcii cuceresc Oradea, cetatea de la Deva rămâne singura neocupată. Printre stăpânii cetăţii de la Deva se numără marele comandant militar Ioan de la Hunedoara (1407-1456), pricipele transilvănean Bocskai Istvan (1557-1606), principele şi regele maghiar Gabriel Bethlen (1580-1649). Sub Gabriel Bethlen este adăugat pe latura de SE un turn bastionar.
În închisoarea cetăţii a stat David Ferenc, primul episcop unitarian din Ardeal. El a murit acolo în 15 noiembrie 1579 şi este înmormântat în cetate.
Tot la această închisoare, generalul Basta a dorit să îi execute conducătorii transilvăneni. În 1657 a fost ocupată de otomani. În timpul revoluţiei lui Rakoczi, în 1704, cetatea cade în mâinile curuţilor.
Animaţie 3D care prezintă fortificaţia aşa cum arăta înainte de explozia din 1849. Animaţia s-a realizat după planurile lui Kőnig Frigyes.
Din 1713 încep lucrări de transformare a cetăţii într-o fortificaţie bastionară. Între 1717-1719, cetatea este din nou întărită. În 1752, chiar dacă a scăzut din importanţă militară, cetatea este reînoită. În 1784, cetatea a fost atacată în timpul răscoalei ţărănimii iobage din Transilvania, printre care s-au aflat şi moţii Horia, Cloşca şi Crişan. Aici au fost executaţi ţăranii şi minerii care au fost prinşi.
Din acel moment, cetatea Deva nu a mai avut funcţionalitate militară. Noul proprietar va fi Pogany Franciska, care a golit întreaga cetate care cade rapid în ruină. Împăratul Francis I este uimit de frumuseţea cetăţii şi în 1817 a decretat restaurarea ei. Lucrările au durat 12 ani.
În timpul revoluţiei maghiare din 1848-1849, cetatea se afla în mâinile soldaţilor austrieci aflaţi sub conducerea comandantului Kudlich. Lupte au avut doar după eliberarea Transilvaniei de Nord de către generalul polonez Bem.
În februarie 1849, aici au ajuns şi revoluţionarii conduşi de Avram Iancu, ca prietenii austriecilor. Revoluţionarii maghiari au reuşit să ocupe cetatea. A făcut parte din cele trei cetăţi ocupate honvezi, după Buda şi Arad.
În 13 august 1849, magazia cu praf de puşcă a fortăreţei explodează. Cetatea a fost în distrusă în mare parte. A fost dărâmată toată latura de E a cetăţii. În 18 august 1849, aici a pus armele jos generalul Bem în faţa trupelor habsburgice.
Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul al 16-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în secolul al XVIII-lea, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.
Există trei incinte cu forme diferite, ocupând vârful şi o parte din latura de N a înălţimii:
-Prima incintă – formă ovoidală.
-Incinta a doua – traseu ovoidal neregulat.
-Incinta a treia – traseu aproximativ semicircular.
Proiectul „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva”, demarat în luna mai 2014, are o valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, din care contribuţia Uniunii Europene va fi de 22 de milioane de lei, cea a Guvernului României este de 3,3 milioane de lei, iar administraţia locală va contribui cu 13 milioane de lei.
Proiectul vizează restaurarea celor două incinte de la baza cetăţii, în timp ce refacerea curţii interioare a monmentului istoric nu a fost inclusă în proiect. Din 2007, pentru restaurarea acestei incinte, Primăria municipiului Deva a cheltuit peste zece milioane de lei, însă proiectele de refacere nu au fost duse la bun sfârşit.
VĂ MAI RECOMANDĂM
VIDEO Cum arăta acum 700 de ani cetatea Golubăţ una din minunăţiile de la Cazanele Dunării
Fortificaţia Golubăţ (Golubac), aflată pe malul drept, în Serbia, construită în urmă cu 700 de ani, este unul din punctele de atracţie din defileul Dunării.
Misterul sfinţilor care vegheau asupra oraşului Deva de pe Dealul Cetăţii Unul dintre locurile cele mai misterioase ale municipiului Deva se numeşte „La sfinţi”. Este o stâncă a dealului pe care a fost ridicată cetatea medievală Devei, pe care în trecut fuseseră ridicate trei statuete ale unor sfinţi catolici. Statuetele nu au rezistat trecerii timpului, iar ultima dintre ele a fost doborâtă înainte de 1989.
FOTO Castelul bântuit, cetatea infestată de vipere. Cum au descris vedetele Travel Channel excursia în Hunedoara Realizatorii seriei de documentare Ghost Adventures, difuzată de Travel Channel, au dedicat un episod special Castelului Corvinilor din Hunedoara, care va fi prezentat de postul TV în seara de Halloween.
Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
FOTO Cele mai vechi ilustrate din Hunedoara şi Deva: ce oraş era mai frumos în urmă cu un secol? Castelul Corvinilor şi cetatea medievală a Devei au fost monumentele cele mai des înfăţişate în primele ilustrate trimise de călătorii care ajungeau în cele două orăşele. Cele mai vechi cărţi poştale, în serie, din Hunedoara şi din Deva datează de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea.
Se încarcă comentariile...
