Mona Muscă, fost ministru al Culturii: „La Timişoara a fost prima proiecţie cinematografică din România, dar nu există la ora actuală un cinematograf”

Mona Muscă, fost ministru al Culturii: „La Timişoara a fost prima proiecţie cinematografică din România, dar nu există la ora actuală un cinematograf”

Viceprimarul Dan Diaconu, Mona Muscă şi Florin Iepan FOTO Ştefan Both

Asociaţia Documentor din Timişoara a pus la cale o masă rotundă despre rolul filmului şi al cinematografei în strategia culturală a Timişoarei din perspectiva Capitalei Europene a Culturii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce se va alege cu filmul şi cinematografia în Timişoara, oraş care se pregăteşte să fie Capitală Europeană a Culturii?! Timişoara este primul oraş de pe teritoriul actual al României unde s-a făcut o proiecţie de film, dar şi primul oraş din România în care a fucţionat un cineclub de creaţie cinematografică. 
 
Timişoara este însă şi singurul oraş din România în care, deşi există o decizie judecătorească, RADEF refuză să predea Municipalităţii cele opt foste săli de cinematograf. Este oraşul în care organizatorii de festivaluri de film locali, care formează publicul pentru filmul de artă, se milogesc pentru 1.000-2.000 de euro pentru a putea pune pe picioare evenimente. Dar în acelaşi timp, este oraşul care, din dărnicia sa, este dispus să cotizeze cu 40.000 de euro pentru a importa un festival de film de la Mediaş. 
 
Despre toate acestea s-a discutat la dezbaterea organizată de Asociaţia Documentor, în cadrul Open Documentary Session VII. Librăria Două Bufniţe a avut invitaţi de marcă: Mona Muscă, fost ministru al Culturii, Ada Solomon, singurul producător de film din România nominalizat la Oscar, regizorii Alexandru Solomon şi Florin Iepan, viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu, regizorul de teatru Ion Ardeal Ieremia, reprezentanţi ai Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală, organizatorii Festivalului Ceau, Cinema! şi iubitorii de film.

"Nu vă mai întâlniţi cu ocazia asta"
 
Mona Muscă, ministrul Culturii în perioada în care Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană, a ţinut să precizeze din start că Timişoara se întâlneşte cu o ocazie unică în istorie. 
 
„Este o ocazie de excepţie să se pună pe picioare şi infrastructura culturală, care să ajute cultura independentă să înflorească, să explodeze. Nu vreau să spun public cum am procedat la Sibiu, să forţăm lucrurile pentru bani. Dar vă spun că se poate. Nu vă mai întâlniţi cu ocazia asta. Înţelegeţi? Este unică şi aveţi o baftă nemaipomenită că puteţi beneficia de aşa ceva. Iar cultura independentă ar putea să devină extraordinară. La fel şi infrastructura, pentru că trebuie să aibă unde să se producă, unde să îşi expună produsele culturale. Sunt uimită că în Timişoara, unde a fost prima proiecţie cinamatografică de pe teritoriul României, nu există la ora actuală un cinematograf. Nu mă refer la mall-uri. Şi se împlinesc 120 de ani. Mersi, la ce vă foloseşte. Forţaţi, domnule, lucrurile! Nu o să mai aveţi ocazia să le forţaţi. Nu spun să-i violaţi pe cei care trebuie să vă dea bani. Dar forţaţi lucrurile aşa încât să nu ajungeţi pe ultima sută de metri, să primiţi bani şi pe urmă să nu aveţi ce face cu ei. În cazul Sibiului, noi am procedat în felul următor. Am avut o discuţie cu ministrul de Finanţe de atunci, cu Iohannis care era primar, cu preşedintele Consiliului Judeţean de la Sibiu, cu Sergiu Nistor care era comisarul pentru Capitala Culturală, dar şi persoane de la Uniunea Europeană. Am încheiat un protocol pe care l-au semnat toţi. Am defalcat banii pe ani şi au început să-i dea de a doua zi. Asta trebuie să faceţi! Înţeleg că primarul este din PNL, dar uneori din opoziţie poţi să faci mai mult decât de la putere. Mergeţi peste ei! Pentru că Guvernul spune în felul următor: <Lasă că rezolvă problema cei din Timişoara>”, a spus Mona Muscă.


 
„Toate documentele de buget sunt la Guvern din luna noiembrie. Sunt o grămadă de adrese, mai mult, bugetul de stat motivează mărirea bugetului pentru cultură, cel puţin în text, faptul că Timişoara este Capitală Culturală în 2021. Momentan nu e nimic. E nevoie de o hotărâre de Guvern, pe care o aşteptăm de mult timp. Şi nu e singura problemă”, a răspuns Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.

"Nu putem să recuprăm legal cinematografele"
 
Revenind la starea cinematografiei, Primăria Timişoara a câştigat toate procese cu RADEF, pentru recuperarea fostelor săli de cinematograf. RADEF nu intenţionează însă să le predea!
 
„Nu putem să recuprăm legal cinematografele, deşi avem hotărârea de la Înalta Curte. Nu am primit niciun metru pătrat. Dincolo de Ordonanţa de anul trecut, care spune clar că RADEF trebuie să predea aceste săli către autoritatea locală, aveam şi decizie de la Înalta Curte. Nici măcar nu mai e vorba de o lege. E o decizie de instanţă care nu se pune în aplicare. Ei ne răspund că nu sunt de acord cu legea şi că vor vorbi la comisia din Parlament să fie schimbată Ordonanţa. Dar nici măcar de Ordonanţă nu e vorba, ci de lege şi decizie de instanţă. Ultima soluţie este executarea silită. Aşa se întâmplă lucrurile la noi. E incredibil”, a afirmat Dan Diaconu.


 
În cazul cinematografului Studio, Primăria Timişoara va începe un nou proces, după ce a reuşit să anuleze contractul de dare în plată făcut de RADEF către o persoană fizică (un contract extrem de dubios). Statul Român ar fi trebuit să reintre în posesie, să revină în C.F., iar ulterior să o predea Primăriei, dar acest lucru nu s-a întâmplat. 

„Suntem în situaţia asta. În jumătate din cinematografele din Timişoara funţionează biserici, clinici, cluburi”, a adăugat Diaconu.
 
Exemplul Festivalului de la Berlin
 
După ce Primăria va reintra în posesia vechilor săli de cinema, una dintre ele va fi oferită iubitorilor de filme de artă, care o vor putea amenaja ca spaţiu de proiecţie. 
 
„Vă spun ce se întâmplă în zona cinema-ului de artă în Europa, chiar şi în SUA. Cinematografele au devenit un fel de centre culturale care folosesc în primul rând imaginea în mişcare, dar nu numai. Funcţionează mai de grabă ca nişte muzee, ca spaţii expoziţionale, iar exponatele sunt filmele. Trebuie să existe evenimente cât mai diverse. Să vă povestesc despre exemplul Festivalului de Film de la Berlin. Sigur că e alt nivel, dar de undeva trebuie să începem. Acest festival este o organizaţie non-profit publică, cu un board, oameni care coordonează şi gestinează pe diferite domenii, este finanţată de Primăria Berlinului şi de către Landul Brandenburg. Este o istituţie cu arhivă, cinema-uri, cu evenimente conexe, e o maşinărie, e un mamut, cu o clădire de birouri. Oamenii sunt foarte specializaţi. Sunt aleşi cu mandate, pe nişte ani, cu responsabilităţi”, a spus Ada Solomon.
 
O idee nouă: Cinemateca Banatului
 
Florin Iepan, unul dintre organizatorii Documentor, a lansat o idee interesantă.
 
„Aş merge spre infinţarea unei instituţii de cultură în subordinea Primăriei, după modelul Filarmonicii şi a teatrelor. Mă gândesc la ideea de Cinemateca Banatului. Ar putea fi o instituie pe care actuala conducere a Primăriei ar punea-o pe harta culturală pentru următorii 20-30 de ani. Cred că Primăria ar avea puterea. Ar fi o instituţie prin care Timişoara ar demonstra că filmul şi cinematograful are acelaş statut ca şi teatrele, dansul, muzica simfonică şi alte activităţi culturale. Altfel, ar fi doar un spaţiu pe care Primăria îl utilează la un anumit nivel, pe care-l plasează la un anumit operator. Dacă acel operator nu se descurcă, îl dă la altcineva, riscăm din trei patru mutări, la activităţi care nu mai au nicio legătură cu filmul”, a spus Iepan.      



Se renunţă la Festivalul Filmului European 
 
S-a discutat şi despre ideea aducerii Festivalului de Film European la Timişoara. Primăria urma să acorde o finanţare de 40.000 de euro, pentru mutarea festivalului de la Mediaş, la Timişoara. Organizatorii de festivaluri din oraş s-au simţit nedreptăţiţi de acestă decizie, de vreme ce eu nu au avut parte niciodată de finaţări serioase din partea Municipalităţii.
 
„Nu sunt nici specialist, nici deţinătorul adevărului. Aşa cum am văzut eu ca festival mi s-a părut o oportunitate pentru Timişoara. Dar în toate discuţiile pe care le-am avut spuneam că doresc să devină un festival al comunităţii locale. Decizia a fost luată într-un timp relativ scurt. Reprezentanţii festivalului au venit aici şi au prezentat proiectul. Subiectul nu îşi are sensul. El va exista dacă e dorit de comunitate, dacă nu e dorit, nu va exista. Această finanţare apare pe agenda culturală a Casei de Cultură. Putea fi organizat. Am văzut că nu întruneşte acceptul comunităţii, nu se va desfăşura. Nu e nicio problemă. Sunt convins că proiectul pe care îl vor depune cei de la Festivalul Ceau, Cinema! va fi unul foarte bun, va avea o finanţare pe măsură”, a completat Dan Diaconu.
 
Astăzi, vineri, 12 mai, de la ora 18.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”, Documentor prezintă „Farmecul discret al ideologiei”, o selecţie de filme documentare româneşti inedite din perioada socialistă a anilor ’60-’70-’80. 
 
citeste totul despre: