Cum se face testarea psihologică în Poliţie. Lider de sindicat: „Psihologul e folosit ca o unealtă. Poliţistul nu are încredere în psiholog”

Cum se face testarea psihologică în Poliţie. Lider de sindicat: „Psihologul e folosit ca o unealtă. Poliţistul nu are încredere în psiholog”

Cristian Danciu (stânga) a explicat pentru "Adevărul" cum se face testarea psihologică a poliţiştilor

Testarea psihologică a poliţiştilor este depăşită şi ar trebui să adusă la nivelul anului 2018, susţine un lider de sindicat din Poliţie. Un alt sindicalist susţine că testarea psihologică este o armă în mâna şefilor din Poliţie, care au posibilitatea, prin rezultatul unei evaluări psihologice să îl execute pe un poliţist incomod sau să îl protejeze pe un favorit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cazul poliţistului pedofil din Bucureşti a adus în discuţie modul în care se fac testările psihologice ale poliţiştilor. Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) din România şi preşedinte al filialei Timiş a SNAP, agentul-şef principal Cristian Danciu, a explicat pentru „Adevărul” metodele de testare psihologică a poliţiştilor, despre care spune că sunt depăşite.

„Este o evaluare standard, care se face o dată pe an de către psihologul fiecărui inspectorat de Poliţie. În 95 la sută din cazuri se desfăşoară la comun. Poliţiştii din cadrul unui serviciu, birou sau secţie de Poliţie sunt evaluaţi la o dată stabilită de către psiholg. Ei se prezintă într-o sală unde, la grămadă, se face testarea psihologică. Se impart nişte teste. De obicei, timpul este de maximum trei ore în care trebuie să parcurgi un set de teste ce conţin întrebări. Fiecare îşi predă testul făcut şi părăseşte sala, urmând ca ulterior să îi fie comunicat rezultatul: ai trecut sau ai picat testul”, a explicat poliţistul timişorean.

Potrivit lui Cristian Danciu, dacă un poliţist a picat testul se stabileşte o altă întâlnire cu evaluatorul, faţă în faţă, ocazie cu care are loc un interviu în cadrul căruia sunt discutate problemele poliţistului, iar mai apoi se ia o decizie. Liderul de sindicat susţine, însă, că prin faptul că psihologul este în subordinea inspectorului – şef, evaluarea psihologică este folosită de multe ori ca metodă de scoatere din joc a unui poliţist incomod.  

Când există câte un poliţist care nu îi place unui şef, se face uz de psiholog. Aduce psihologul şi pe poliţistul pe care îl consideră incomod, pune psihologul  să îl evalueze şi să îi găsească o anumită vină din punct de vedere al capacităţii psihologice. Pe baza acestei evaluări, acel poliţist poate fi suspendat, i se trage din salariu şi este tras pe dreapta. Poliţistul are dreptul să facă o contestaţie, dar asta durează şi el trece prin toate aceste traumatizări. Din această cauză, poliţistul de rând nu are încredere în psiholog. Testele ar trebui să fie secrete şi să nu aibă acces orice şef la rezultatul acestora şi să ia la cunoştinţă despre chestiunile intime din viaţa unui poliţist. Ar trebui să ştie doar şeful direct al psihologului, nu toţi şefii poliţistului pe cale ierarhică. Dacă te duci la un psiholog în civil, beneficiezi de secretul psiholog – doctor”, a mai declarat Cristian Danciu.

Un alt lider de sindicat al poliţiştilor din Timiş, comisarul-şef în rezervă Doinel Malcoci, a declarat că în cazurile în care există derapaje în sistem se apelează la testarea psihologică, iar „în momentul în care unul a derapat este acoperit de şefi şi şefuleţi, care sunt evaluaţi în funcţie de oamenii pe care îi au în subordine”.

Liderul de sindicat din cadrul SNAP susţine că poliţiştii nu se deschid faţă de psiholog tocmai pentru că ştiu că acesta este folosit ca o unealtă de către superiori. „Psihologul ar trebui să nu mai fie subordonat inspectorului-şef. De aceea poliţiştii nu se deschid. Ei nu îl văd ca pe un ajutor. Se vine. Psihologul este folosit ca o unealtă. Dacă aceste evaluări psihologice nu au un rezultat bun, este normal să se poată lua anumite măsuri, în primul rând ca persoana să fie ajutată. În primul pas, el nu acceptă că are problemă şi atunci el trebuie ajutat”, a mai declarat Cristian Danciu, care este şi absolvent de Psihologie.

Potrivit poliţistului, deviaţii de comportament ca ale poliţistului pedofil din Bucureşti pot fi descoperite, dar necesită o mare atenţie a psihologului. „Modalitatea de testare psihologică trebuie adusă neapărat la nivelul anului 2018. Să fie discuţii cu fiecare în parte într-un cadru intim. Poliţistul trebuie să aibă încredere în psiholog. Orice persoană care are anumită afecţiune psihologică are inteligenţa cel puţin medie. Faptul că are o anumită afecţiune, nu înseamnă că nu are discernământ”, a declarat vicepreşedintele SNAP.

Liderul de sindicat a declarat că orice măsuri s-ar lua în urma cazului poliţistului pedofil, acestea nu vor garanta că astfel de situaţii nu vor mai exista, dar pot fi reduse mult riscurile.  „Este ca şi în societatea civilă. Nu poţi să preîntâmpini o tâlhărie sau un viol. Există anumite măsuri să fie reduse”, a declarat Cristian Danciu, care a mai spus că nu e corect să se împroaşte cu noroi toţi poliţiştii.  

„Pentru faptul că avem între noi o anumită problemă, va răspunde până la urmă şi nu mi se pare normal ca acum să aruncăm anatema asupra poliţiştilor care îşi fac datoria. Noi nu îi acceptăm între noi, nu suntem de acord cu aceste aspecte, dar nu este normal ca la nivel macro Poliţia să fie văzută în acest mod”, a declarat Danciu.

citeste totul despre: