Drama unei tinere care suferă de o boală rară: „Un medic mi-a spus foarte senin că de ce mai vin la spital pentru că oricum o să mor“

Irina Tivig se luptă cu o boală cumplită

Irina Tivig, în vârstă de 28 de ani, este o victimă a sistemului medical din România, pentru că s-a îmbolnăvit de o boală rară şi cumplită ca urmare a modului în care a fost tratată de cadrele medicale. Astfel, tânăra a ajuns să sufere, de la o banală amigdalită, de Lupus Eritematos, o boală care-i atacă organele interne.

Avea 21 de ani şi era studentă la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Îşi începuse propriul zbor în viaţă şi avea tot viitorul în faţă. Visa să termine facultatea şi să-şi întemeieze o familie. Irina se angajase încă din timpul facultăţii, pentru că a vrut să fie independentă şi să-şi construiască propria ei viaţă. La un moment dat a simţit o serie de dureri la articulaţii şi umflături.

Boala a avansat rapid şi, cu toate că efectuase o serie de analize, medicii s-au dumirit cu greu de ceea ce se întâmplă cu Irina. Tânăra devenise de nerecunoscut. Vorbea cu greu şi avea mişcări necontrolate şi de o violenţă extremă. A fost internată în spitalul din Târgu Jiu, unde a rupt două paturi din cauza mişcărilor involuntare şi foarte puternice pe care le avea, iar trupul era rănit din  cauza loviturilor. Nimeni nu ştia ce se întâmplă, iar medicii care trebuiau să ofere răspunsuri erau de-a dreptul sideraţi. Până la urmă, Irina a fost diagnosticată cu Coree Acută Sydenham, boală rară de care nu auzise şi nu ştia ce înseamnă. A aflat ulterior că a fost declanşată ca urmare a amigdalelor inflamate şi netratate ca urmare a indolenţei unui cadru medical. Irina a ajuns în cele din urmă în Spitalul Victor Babeş din Bucureşti.

Medicul mi-a spus că este o posibilitate foarte mare ca boala Coree Acută Sydenham să se fi declanşat de la acesteastă infecţie, pentru că ar fi urcat la creier. Irina Tivig

 Medicii i-au administrat un tratament puternic cu antibiotice, iar organismul Irinei nu a rezistat şi i-a fost afectată imunitatea organismului, astfel că s-a declanşat o boală şi mai gravă: Lupus Eritematos. „Aveam de mai mult timp probleme cu amigdalele, dar am fost la un medic din  Târgu Jiu şi mi-a spus că nu e nevoie să le scot, pentru că infecţia nu e aşa de mare. În anul 2008 mi le-am scos la Bucureşti şi medicul a constatat că erau foarte afectate. Una era în putrefacţie şi alta era purulenta  am constatat că erau pline cu puroi, iar medicul mi-a spus că este o posibilitate foarte mare ca boala Coree Acută Sydenham să se fi declanşat de la acesteastă infecţie, pentru că ar fi urcat la creier“. A urmat un consum mare de antibiotic ca urmare a tratamentului prescris de medici şi organismul nu a rezistat“, ne povesteşte Irina.

Clinica unde face dializă, a doua ei casă

Avea dureri foarte mari, îi pica părul, iar la nivelul pielii se declanşase o reacţie adversă. A mers la spital pentru investigaţii, iar un medic i-a spus că este suspectă de leucemie şi i-a recomandat să meargă de urgenţă la Spitalul Fundeni. După mai multe teste, medicii din Bucureşti au reuşit să pună diagnosticul corect, şi anume Lupus Eritematos. Când a aflat cum ce înseamnă această boală, Irina a simţit o mare disperare.  Această afecţiune atacă toate organele interne, iar fiecare zi însemna o luptă pentru supravieţuire. A ajuns să fie operată la inimă, dar problemele nu s-au oprit aici. Boala i-a atacat plâmânii, iar, apoii, rinichii, astfel încât Irina trebuie să meargă de de trei ori pe săptămână la dializă. 
 

De doi ani, de trei ori pe săptămână, Irina merge la clinica din Târgu Jiu, pentru a face dializă, tratament care o menţine în viaţă. Timp de patru ore, sângele din organism este curăţat de toxine. Este a doua ei casă. Aici are prieteni de suferinţă, care îi dau puterea să lupte mai în continuare.

„Pot să spun că clinica de dializă este ca a doua mea casă. Aici mi-am făcut prieteni, iar personalul se poartă foarte bune, astfel încât îmi dă puterea ca să lupt în continuare. Este foarte greu, pentru că în ziua în care merg la dializă nu mă simt bine. Mâinile le am înţepate peste tot. Este foarte greu“, ne spune Irina. 

Umilită de un medic din Târgu Jiu

Irina consideră că toate probleme grave de sănătate de care suferă în prezent sunt cauzate de o simplă inflamaţie a amigdalelor, care nu a fost depistată şi tratată la timp. Nu şi-a scos la recomandarea medicului. Atunci când a făcut intervenţia era prea târziu. Astfel, s-a ajuns dintr-o banală amigdalită la o luptă pe viaţă şi pe moarte. 
 

Irina a fost nevoită să renunţe la studii din cauza bolii. A plecat din Bucureşti şi s-a întors acasă, la Târgu Jiu, lângă mama ei, pentru că nu mai putea să trăiască fără un sprijin. S-a transferat la universitatea din Târgu Jiu şi a reuşit să termine facultatea. 

Irina nu s-a dat bătută în lupta de supravieţuire şi a căutat tot timpul o alternativă la sistemul medical din ţara noastră din cauza căruia a ajuns să sufere de această boală cumplită. Astfel, a ajuns la o clinică din Germania, care aplică un tratament revoluţionar, care constă într-un transplant cu celule stem. Pe lângă lupta cu boala, Irina şi mama eu au început o altă luptă, aceea de obţinere a fondurilor necesare intervenţiei, pentru că aceasta nu este decontată de către statul român. Irina a primit cu puţin timp de sărbătorile de iarnă mult aşteptata veste. Era programată la transplant. A fost cel mai frumos cadou pe care l-a primit de Crăciun. A efectuat transplantul în urma unor analize riguroase. 

Pentru Irina, experienţa trăită în Germania a fost deosebită. A fost impresionată de modul în care a fost tratată de personalul medical şi de rigurozitatea analizelor şi a tratamentelor.  Nu poate să facă o comparaţie între sistemul medical din ţara noastră şi cel din Germania. „Pot să spun că în ţară am fost umilită de personalul medical. Am fost la spitalul din Târgu Jiu, iar un medic mi-a spus foarte senin că de ce mai vin pentru că oricum o să mor pentru că am Lupus. În Germania am fost respectată în primul rând ca om. Nu pot să povestesc modul cum am fost tratată, cu mare rigurozitate pentru a nu lăsa loc la vreun accident. Toată lumea s-a purtat cu mine minunat“, ne povesteşte Irina 

Încă un transplant

În urmă cu doar câteva zile, Irina s-a întors de la cea de-a doua intervenţie cu celule stem, care a avut loc de astă dată la o clinică din Elveţia, care aparţine aceleiaşi unităţi medicale. „Mă simt foarte bine. Sunt bucuroasă că am avut norocul să ajung acolo, pentru că tratamentul se dovedeşte foarte eficient“, ne explică Irina. 

Trebuie să mai efectueze încă un transplant pentru ca tratamentul împotriva bolii să fie eficient. Din păcate, Irina nu a reuşit să strângă banii necesari.

Pentru prima intervenţie, a plătit suma de 9000 de euro, iar următoarea a costat 6000 de euro. Din veniturile realizate de familia ei este practic imposibil să strângă banii necesari. Irina se emoţionează atunci când vorbeşte de cei care au ajutat-o financiar. Este vorba de oameni simpli, cu venituri obişnuite, care au găsit resursele să fi alături de Irina. 

Operaţie pe cord deschis

Irina nu are năzuinţe mari. Îşi doreşte să fie sănătoasă, dar pentru asta mai are de trecut multe obstacole. Trebuie să fie supusă unei intervenţii chirurgicale pe cord deschis pentru înlocuirea unei valve la inimă şi să beneficieze de un transplant de rinichi. Irina a învăţat multe din boala care i-a adus multă suferinţă. Este hotărâtă să lupte până la capăt. Are şi un mesaj încărcat de emoţie, dar câte se poate de adevarăt: „Trebuie acordată atenţia cuvenită oricărei probleme de sănătate, oricât de mică ar părea pentru că se poate ajunge la ceva foarte grav. De asemenea, este bine să consultaţi mai mulţi medici, pentru că doar unul singur ar putea să greşească şi nu te poţi baza pe sistemul medical din România“.

Conturi pentru donaţii:

RO 37 BACX 0000000 401397000 în lei 

RO 10 BACX 0000000 401397001 în euro

UniCredit Ţiriac Bank, titular de cont: Tivig Irina-Ana.