PORTRET/ Artista care creează cărţi obiect

Cărţile pe care le-a realizat nu sunt unele obişnuite. Acestea sunt unicat şi sunt pun accent în primul rând pe materialul din care sunt făcute.

A fost atrasă tot timpul de forme şi de culoare. Mihaela îşi aminteşte că prima încercare artistică a avut-o la vârsta de trei ani, iar în şcoala primară a desenat portretele domnitorilor români: „Când aveam trei ani, la ţară, am luat o zambilă din vaza străbunicii şi am încercat să-i redau formele. În şcoala primară, am încercat să desenez portretele domnitorilor şi personalităţilor culturale. Atât învăţătoarea, cât şi părinţii mei îşi dădeau seama de talentul meu şi m-au încurajat. În şcoala generală, aveam tot timpul lucrări expuse la panoul unităţii de învăţământ“. Cu toate acestea, a urmat liceul la secţia bio-chimie de la Colegiul Naţional «Tudor Vladimirescu». „În clasa a VIII-a, mi-am dorit foarte mult să urmez liceul de arte plastice, la secţia de arhitectură, dar, cu două săptămâni înainte am aflat că nu s-a mai înfiinţat în anul respectiv această specializare. Am fost dezamăgită şi m-am înscris la Colegiul Naţional «Tudor Vladimirescu», dar gândul meu îmi era tot la desen, chiar dacă la vârsta aceea nu ştiam prea bine ce înseamnă“, ne spune Mihaela.

Şcoala Populară de Artă i-a deschis orizontul

În timpul liceului, Mihaela s-a înscris la cursurile de desen de la Şcoala Populară de Artă, unde a deprins primele  cunoştinţe. „Am aflat că se organizează cursuri de pictură şi grafică şi m-am înscris. Au fost primele lecţii pe care le-am primit sub îndrumarea profesorului Loreta Nicolcea. Am învăţat primele noţiuni legate de pictură şi desen. Şcoala Populară de Artă mi-a deschis orizontul către artă şi doamna profesoara a avut o mare influenţă asupra mea. Stăteam şi şase ore în atelier şi eram captivată de ceea ce făceam“, ne povesteşte Mihaela. Până la urmă dorinţa i s-a îndeplinit şi a reuşit să fie admisă la Facultatea de Artăp şi Design din Timişoara, pentru care s-a pregătit foarte mult: „În clasa a XII-a desenam şi 20-30 de ore pe săptămână pentru admiterea la facultate. Până la urmă am făcut ceea ce mi-am dorit. A fost singurul loc în care m-am simţit în familie. A fost un alt mediu, pentru că nu exista invidie şi ne ajutam la nevoie“, ne spune artista. 

Cărţi unicat

Mihaela Copotaru a realizat până acum două cărţi obiect. Acestea sunt unicat, pentru că primordial este materialul din care sunt create. Prima carte a fost concepută în timpul master-ului şi arată pe cel fel de suport s-a scris de la începuturi şi până în prezent, fiind un fel de istorie a scrisului. „Nu este o carte obşnuită, ci o carte care pune accentul pe partea artistică. Termenul de carte obiect a fost ceva nou pentru mine şi m-a atras. Eram curioasă să cunosc pe ce fel de suport au început să scrie oamenii. Am pus accent mai mult pe materialul pe care s-a scris: lemn, lut, piatră, aur, pe care l-am înlocuit cu foiţe din aur, argint, papirus, piele, pânză mătase şi diferite tipuri de hârtie, imitaţiile, cum ar fi cea de piele“.

Întrebări şi răspunsuri

A fost greu în facultate, mai ales că nu urmaseţi o şcoală de artă?
A fost destul de dicil pentru cîă a trebuit să muncesc mai mult ca să pot recupera. Dar profesorii şi colegii m-au susţinut şi am reuşit să mă descurc. Toţi profesorii au avut un rol în prefecţionarea mea.
Pe când o expoziţie cu cărţile obiect pe care le-aţi realizat?
Sper că în această vară voi avea o expoziţie cu cele două cărţi pe care le-am realizat. Din câte ştiu, nu a mai fost niciodată o expoziţie în judeţul Gorj cu cărţi -obiect.

PROFIL

Născută. 6 ianuarie 1987, la Târgu-Jiu
Studii. Facultatea de Arte Plastice şi Design Timişoara.
Familie. Necăsătorită.

Ce-i place
Ador să merg la expoziţii de artă şi toate manifestările culturale. Îmi place să am mai mult timp liber pentru a mă ocupa de ceea ce îmi place. Gătitul este o mare pasiune. Inventez reţete pentru că adaug mereu câte ceva. 

Ce nu-i place
Nu suport ipocrizia. Oricât de dur ar fi adevărul, prefer să-l ştiu. Nu îmi plac oamenii materialiştii, care sunt lipsiţi de scrupule pentru a a obţine lucrul pe care şi-l doresc.