Târgu-Jiu: Când nu cântă, luptă pentru dreptate

A descoperit singură tainele muzicii populare şi cel mai bine se simte atunci când este pe scenă. Reli Sanda pune o fărâmă de suflet în fiecare melodie pe care o compune şi o interpretează.

Încă din fragedă copilărie, lui Reli îi plăcea să cânte muzică populară, în special melodiile celebrei Maria Lătăreţu. „Mama mea cânta foarte frumos la sărbătorile satului. Dumnezeu m-a binecuvântat şi pe mine cu acest har. Când eram copil, intram în odăiţa bună, scoteam cântece de la pick-up, le scriam versurile şi le cântam când mergeam pe câmp cu animalele. Singură mi-am desluşit un vis al mamei, în care eram înconjurată de viori. Descreţesc frunţile oamenilor şi le aduc bucurie în suflet, atât cât pot eu, prin mesajul cântecului. Mama nu a reuşit să mă înveţe nimic, pentru că era ocupată cu treburile casei“, spune Reli.

A fost chemarea sufletului

Ulterior, s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, unde au urmat trei ani de canto popular. Primul festival la care a aprticipat s-a desfăşurat la Casa de Cultură. „Am auzit un anunţ la un post de radio şi m-am prezentat acolo fără să mă îndrume cineva. Pur şi simplu a fost chemarea sufletului. Am cântat «Oltule, Olteţule» şi «Nu vine neica, nu vine». Cred că am primit atunci cea mai importantă diplomă a mea, pentru că am reuşit fără să am pregătire de specialitate sau un îndrumător. Au urmat multe alte festivaluri judeţene şi naţionale, la care am obţinut premii importante. Am fost laureată la Festivalul Maria Lătăreţu, la ediţia a unsprezecea, în 2001“, adaugă Reli. Primul album al intepretei a apărut în anul 1996 şi se numeşte „Cine iubeşte gorjeancă“, urmat de „Nu uit satul Aninoasa“, „Am băiat şi am şi fată“, iar cel mai recent CD, editat în 2009, se numeşte „Patima Voinicului“. Lucrează în domeniul juridic de şapte ani, iar de trei ani este avocat în Baroul Gorj. „Îmi place foarte mult dreptatea şi lupt pentru ea. Vreau să văd oamenii mulţumiţi şi bucuroşi de binele pe care îl face cineva pentru ei“, încheie artista.

Cum vă simţiţi atunci când sunteţi pe scenă?

Cred că sunt cea mai fericită fiinţă atunci când sunt pe scenă, pentru că iubesc oamenii şi comunic cu ei. Văd privirile dumnealor şi le răspund cu sufletul. Cred că sentimentul pe care îl am atunci când specatorii mă aplaudă este de nedescris, este o bucurie imensă.

Cine vă compune versurile?

Mi le compun singură, mă inspir din natură, din viaţa socială, din viaţa reală, până la urmă. Vreau să las ceva în urma mea. Am cântece despre iubire, despre natură, lucruri prezente în viaţa tuturor. Toate melodiile îmi plac în egală măsură, pentru că pun suflet atunci când le scriu şi le interpretez.