Cazul „Ghenosu“ sau cum să dai cu piciorul unei operaţiuni uriaşe desfăşurate pe teritoriul României
0
Poliţia din Dâmboviţa este arătată din nou cu degetul, după celebrul caz al crimei din coaforul din Titu, acolo unde IGPR a descoperit grave nereguli. Deşi DIICOT şi-ar fi dorit un trofeu precum interlopul Ghenosu, acesta a scăpat. Ieri a fost "Ziua Z", cea mai mare operaţiune împotriva crimei organizate, iar cazul Ghenosu a fost singura "scăpare" din ţară.
Chiar dacă l-a ratat pe interlopul Ghenosu din Târgovişte, şeful Poliţiei anunţă că acţiunea nu s-a încheiat. Dâmboviţeanul a fugit de acasă chiar înainte ca oamenii legii să îi bată în poartă.
„E o acţiune pe care am gândit-o de mai bine de un an şi pe care încercăm să o operaţionalizăm de două luni şi ceva. Sunt dosare de trafic de droguri, sunt dosare de contrabandă cu cetăţeni moldoveni, este atacat clanul Ghenosu pe palierul Dâmboviţa”, a declarat Daniel Horodniceanu, şeful DIICOT, pentru Digi24. Însă chiar el a reuşit să scape.
Peste 600 de poliţişti, jandarmi şi procurori anti-mafia au dat năvală cu noaptea în cap la 238 de adrese din 28 de judeţe şi din Bucureşti. Şi au numit acţiunea Ziua Z, fiind cea mai mare operaţiune împotriva crimei organizate.
Planul acestei mari operaţiuni coordonată de DIICOT, denumită "Ziua Z", a fost ca 227 de indivizi suspectaţi că au comis aproape toate infracţiunile grave din Codul Penal să ajungă în custodia anchetatorilor.
În Dâmboviţa au avut loc printre cele mai multe percheziţii din ţară (28), alături de Timişoara (33) şi Bihor (25).
Unul dintre cei mai periculoşi interlopi din ţară, Florin Ghinea, zis Ghenosu, a fost eliberat pentru buna purtare în mai 2016. Decizia a fost luată de Tribunalul Vrancea, care a menţinut soluţia pe care o dăduseră şi magistraţii Judecătoriei Focşani. Ghenosu avea de executat 10 ani de închisoare, dar în cele din urmă a executat doar şapte. Se pare că Ghenosu ar fi fost eliberat pentru că a muncit pe perioada detenţiei şi astfel a dovedit că a fost reeducat.
Potrivit anchetatorilor, gruparea, deosebit de periculoasă, acţiona în judeţele Dâmboviţa şi Prahova, dar şi în Italia şi Spania. Anchetatorii au stabilit că gruparea era formată din 25 de persoane, majoritatea cu vârste până în 25 de ani, cunoscute cu preocupări de infracţiuni din sfera criminalităţii organizate. Cele mai multe acţiuni ale membrilor reţelei erau violente, gruparea axându-se îndeosebi pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, spălare de bani şi, în subsidiar, camătă şi şantaj. Din aceste activităţi, membrii grupării obţineau sume mari de bani şi bunuri, respectiv autoturisme de lux, apartamente şi bijuterii.
Specializat pe proxenetism şi clonare de carduri, Ghenosu a mai fost condamnat şi pentru spălare de bani şi ultraj. Celebrul personaj era extrem de violent, iar cei aflaţi sub comanda sa băteau oameni până ajungeau în comă.
Legături cu magistraţi
În 2009, în acest dosar, Florin Ghinea a fost pus în libertate de către judecătorul prahovean Dumitru Rebegea, magistratul fiind apoi trimis în judecată pentru luare de mită şi favorizarea infractorului. După declanşarea procedurii împotriva lui Rebegea, Tribunalul Prahova l-a arestat din nou pe Ghenosu, el fiind încarcerat în Penitenciarul Rahova.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au stabilit că judecătorul prahovean Dumitru Rebegea a primit mită 30.000 de euro, în septembrie şi octombrie 2009, pentru a elibera două persoane arestate.
În 2009, în acest dosar, Florin Ghinea a fost pus în libertate de către judecătorul prahovean Dumitru Rebegea, magistratul fiind apoi trimis în judecată pentru luare de mită şi favorizarea infractorului. După declanşarea procedurii împotriva lui Rebegea, Tribunalul Prahova l-a arestat din nou pe Ghenosu.
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
