Ileana Bocanciu, prima dâmboviţeancă în Antarctica

Ileana Bocanciu, de 20 de ani in Clubul Chindia

După 21 de ani în Asociaţia de Turism Chindia şi 12 ani în conducerea ei, dâmboviţeanca se poate mândri cu o activitate demnă de invidiat, datorită numeroaselor expediţii în ţară şi în străinătate.

Ileana a început să meargă la munte prin clasa a VII-a, cu părinţii sau colegii. Apoi a intrat relativ târziu, pe la 20 de ani, în clubul Chindia. De atunci viaţa ei s-a împărţit între familie, pasiune şi serviciu. „Când toate aceste trei lucruri merg mână în mână, când reuşeşti să faci din pasiune muncă şi din muncă pasiune, când ai de partea ta familia care te sprijină şi îţi împărtăşeşte convingerile, nu te poţi numi decât un om foarte, foarte norocos “, spune Ileana.

Să urce pe munţi şi să se ocupe de proiecte pentru tineret este pentru ea un mod de viaţă. “A pleca în expediţii este pentru mine la fel de natural cu a mânca, la fel de natural cu a te întoarce”.
În 1996 a participat la prima expediţie dâmboviţeană pentru cucerirea celui mai înalt vârf din Europa  - Elbrus – Caucaz – 5.632m, prima mare expediţie externă a Chindiei. A fost o aventură de 20 de zile, cu bune şi cu rele, cu greutăţi dar mai ales cu reuşite.

În 2006  a ajuns până la capătul lumii, în Antarctica, după nouă ani de colaborare cu Fundaţia Antarctică  Română şi după teste pe care mulţi le-ar considera nebuneşti (două săptămâni în cort iarna la 2.200 de metri altitudine şi zece zile într-o peşteră, la 5 grade şi 80% umiditate).  Expediţia a avut caracter ştiinţific şi a fost susţinută de cea de-a XXII - a Expadiţia Naţională Chineză de Cercetare. După aceea, Ileana Bocanciu a demarat un program intitulat “Antarctica un colţ de rai”, datorită căruia mii de copii din şcolile dâmboviţene au putut afla lucruri interesante despre acest continent. “Încă lucrez la o carte despre această expediţie, o carte jurnal, care va avea 70 de capitole, adică tot atâtea zile cât a durat”, spune Ileana.

În 2008 a fost pe Olimp, muntele zeilor şi spune că pentru ea acea expediţie a fost o adevărată vacanţă. ”Ieşirea pe Muntele Olimp, discutată de multă vreme la club, rămăsese în aşteptare la prăfuit şi la dospit, într-un colţ de sertar al minţii. Am plecat într-un final, plini de speranţe spre muntele Olimp. Ne trezeam la 5 dimineaţa, urcam greu pe o căldură insuportabilă cu bagaje nu tocmai uşoare în spate. Atmosfera curată şi rece, măreţia peisajului din jur au fost câteva motive pentru a uita de greutăţi şi pentru a considera acea expediţie o adevărată vacanţă. Pe muntele Olimp, zeii mi-au răspuns la multe întrebări”, povesteşte Ileana Bocanciu.

Proiecte pentru un mediu mai curat

Acum, după 21 de ani în asociaţie şi 12 ani în conducerea ei, Ileana lasă în urmă un club puternic cu o activitate demnă de invidiat. “Predau ştafeta  generaţiei mai tinere. Am convingerea că în viitor Chindia se va transforma dintr-un grup de prieteni cu aceeaşi pasiune, într-un  club elitist, care va mulţumi aşteptările membrilor săi”, adaugă ea.

La capitolul planuri de viitor Ileana Bocanciu spune că se va implica acolo unde simte că este mai multă nevoie de ea, în sectorul educaţiei non formale. Va continua aşadar programul “Educaţie prin Turism”, care după 40 de etape constând în tabere de educaţie non-fomală, a implicat în acţiuni practice în munte peste 1.300 de persone, iar cu Patrula Coresi a Centrului Local “Naparis” Pucioasa - Organizaţia Naţională Cercetaşii României va continua activităţile şi proiectele pentru copii.

“Împreună cu membri mai “liniştiţi” ai Chindiei, angrenând multe personalităţi ale judeţului Dâmboviţa, vom încerca înfiinţarea Asociaţiei Ecologice Floare de Colţ, prin care se vor derula proiecte specifice, atât de necesare astăzi în lumea din ce în ce mai murdară în care trăim”, mărturiseşte Ileana.

Profil:
Nume: Ileana Bocanciu
Născută: 18 septembrie 1968, Fieni Dâmboviţa
Familie: doi copii: Mihnea, 11 ani şi Andra, 9 ani
Studii: Universitatea Spiru Haret, facultatea de geografie

Întrebări şi răspunsuri:

Care a fost cea mai frumoasa expeditie, cateva amintiri de acolo?

Cea mai frumoasă expediţie este întotdeauna ultima. Anul trecut în 2009, am fost în Tenerife, pe Vârful Teide – 3.718m. O experienţă interesantă, completă, pe un vulcan semiactiv, dar exploatat turistic la maxim.

Ce sfat le dai tinerilor preocupati prea mult de internet?

Să vină cu noi la munte, să pună mâna pe coardă şi să coboare în rapel, şi atunci vor vedea ce înseamnă să trăieşti cu fiecare fibră a corpului. Să iubească viaţa în fiecare secundă şi să aibă încredere în ei. Să fie, cum spun Cercetaşii “Gata oricînd!”

Ce-i place :

Îmi place să călătoresc, în special la munte. Din munţi, cel mai mult mi-au plăcut de când mă ştiu, peşterile. Îmi plac oamenii care au umor, şi cei oneşti, pe care te poţi baza şi care-ţi răspund cu aceeaşi fermitate la strângerea de mână. Îi pot numi prieteni pe cei cărora,  le-aş da oricând copiii mei în coardă. Îmi place să beau apă din izvoare şi florile de munte la ele acasă. Şi îmi place mult un citat, după care încerc să-mi coordonez viaţa: Şi mai presus de toate,  fii ţie însuţi credincios.

Ce nu-i place:

Nu-mi place cearta. Nu-mi plac oamenii oportunişti, care sunt în acelaşi timp şi făţarnici. Nu-mi place să port mănuşi la munte, să-mi fie foame sau să-mi îngheţe picioarele, nu-mi place să mă trezesc dimineaţa în foşnet de pungi.