Suceava: Masteranzii s-au jucat cu iraţionalul (GALERIE FOTO)

51 de lucrări digitale suprarealiste sunt expuse la Universitate

Câteva zeci de studenţi ingineri şi-au dat frâu liber imaginaţiei şi au realizat, fără pensule sau şabloane, adevărate opere de artă suprarealistă.

Sucevenii care iubesc artele frumoase pot vizita până la sfârşitul acestei săptămâni o expoziţie de excepţie realizată nu de pictori profesionişti, ci de ingineri şi specialişti în economie. Cu multă imaginaţie şi apelând la programe de editare video, masteranzii din cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor au realizat 51 de lucrări suprarealiste, pe care le-au expus în auditoriumul „Joseph Schmidt“ al Universităţii „Ştefan cel Mare”.

Programul sucevean, unic în ţară

Ineditul proiect a fost iniţiat de profesorii universitari Cornel Turcu şi Ionel Corjan, în cadrul unui master, unic în România, intitulat „Arte vizuale, design şi imagine publicitară, asistate de calculator”.

„Artă suprarealistă se face foarte mult în lumea asta, în stiluri diferite. Predomină colajul digital, cu o tentă supranaturală, lirică, cel mai adesea metafizică. Aici veţi găsi expuse 51 de bucăţi cu tematică diversă, cu stiluri personale şi idei originale. Sunt făcute de tineri până în 30 de ani: profesori, ingineri, IT-işti, economişti-filologi”, spune Corjan. Colajele foto, afişele publicitare şi coperţile de carte expuse conţin elemente cunoscute de artă suprarealistă, iar altele au o puternică tehnică autohtonă.

Arta digitală câştigă teren în oraş

Decăderea existenţei cotidiene şi criza sunt două dintre subiectele abordate de masteranzi.
Curioşii nu trebuie să rateze afişele publicitare create de Daniel Puhăcel, Liviu Pintilei, Gabriela Hriţcu şi Ionel Corjan şi colajele digitale semnate de Elena Sapon-Axinte, Călin Apetroaiei şi Cătălin Luca. Lucrările se numără printre puţinele încercări de artă digitală din Suceava. Ultima manifestare de acest gen a avut loc în ianuarie 2009, când scriitoarea Angela Furtună a expus la Biblioteca „I. G. Sbierea“ creaţii dedicate Holocaustului, sub titulatura „Shoah, rădăcina amară a Europei civilizate”.